Mountain Biking - Ciclism montan
PUBLICAT LA DATA: 10-02-2009
Se incarca albumul...trebuie sa aveti flash instalat
Ciclismul montan sau
mountain biking este o forma de ciclism practicata in afara drumurilor amenajate, pe teren accidentat, drumuri forestiere sau chiar stanci. Aceasta activitate este si un mijloc de a admira peisaje montane superbe. Bicicleta folosita trebuie sa fie una speciala -
mountain bicycle (
BMT sau
ATB (
all terrain bicycle)) - creata sa reziste conditiilor
off-road si sa poata depasi obstacole ca busteni si bolovani.
Majoritatea ciclistilor prefera traseele montane, parcurse in excursii. Din aceasta cauza, practicarea acestui sport presupune cunoasterea bicicletei si a aspectelor legate de mecanica, pentru a nu risca sa ramai izolat pe munte. Este de preferat organizarea unor drumetii cu un grup de prieteni, pentru a face fata mai usor eventualelor probleme.
Ciclismul montan se imparte in patru categorii - cross country, downhill, freeride si trials/street riding, fiecare avang grade diferite de periculozitate si folosind echipamente diverse.
In
Romania se pot organiza trasee peste tot in muntii Carpati, iar cea mai cunoscuta competitie de mountain biking este
Dorna Xtrem de la Vatra Dornei, care in august 2008 a ajuns la editia a treia.
Echipament
Bicicletele mountain bike difera de cele obisnuite prin faptul ca au un cadru mai mic si mai rezistent, cauciucurile sunt mai butucanoase, jantele sunt mai rezistente, gama de viteze este mai mare, ghidonul are mai multe pozitii, exista suspensii fie la roata din fata, fie la ambele roti. Bicicletele sunt echipate cu discuri de franare asemanatoare cu cele de la masini.
Aceste biciclete se clasifica in patru categorii, in functie de suspensie:
- Fully rigid - Cadru cu furca rigida, fara suspensie.
- Hardtail - Cadru cu furca de suspensie pe fata si fara suspensie pe spate.
- Soft tail - Cadru cu o cantitate mica de suspensie pe spate, activata prin flexarea cadrului si nu de pivoti.
- Dual sau full suspension - Furca de suspensie pe fata si suspensie pe spate ce permite rotii din spate sa se miste pe pivoti.
Pedalele bicicletei variaza de la platforme simple la cele care au dispozitiv de prindere mecanica cu o talpa speciala folosita de biciclist. Pedalele cu caputa pentru picior nu prea sunt folosite, deoarece in caz de accidentare piciorul se desprinde mai greu.
Castile ofera protectie capului si sunt obligatorii. Acestea pot avea si protectie pentru fata.
Ochelarii sunt aproape la fel ca si cei folositi in ciclismul obisnuit si protejeaza de pietrisul de pe traseu. Lentilele pot avea filtru, in functie de vreme - innorata, insorita.
Manusile sunt mai rezistente si au adesea aparatori pentru articulatiile degetelor.
Papucii trebuie sa fie comfortabili si rezistenti la terenul dur.
Hidratarea este foarte importanta; fiecare ciclist trebuie sa aiba cel putin o sticla de apa, sau chiar pungi cu apa, pentru drumetiile mai lungi.
Ghidonul poate fi dotat cu sistem GPS, folosit pentru vizionarea traseului si monitorizarea progresului.
Unelte si piese de schimb pentru repararea bicicleteli. Din trusa nu trebuie sa lipseasca camera de rezerva, pompa, un set de petice si lipici, cabluri de schimbator si de frana de rezerva, lant de rezerva, spite si suruburi de diferite tipuri, spray lubrifiant, vaselina.
Armura de protectie a corpului, asemanatoare cu cea folosita la motociclete - genunchiere, cotiere, vesta de protectie, pantaloni scurti captusiti. Echipamentul se foloseste mai ales la Downhill, adica ciclismul pe traseu de coborare.
Daca plecati in excursii pe munte luati in considerare echipamentul pentru vreme calda, rece si ploioasa. Nu uitati sa luati sac de dormit si cort usoare, alimente rezistente la temperaturi de vara, ustensile pentru gatit si mancat, lanterna cu baterii si becuri de rezerva, harta cu traseul, busola, trusa de igiena personala si trusa medicala.
Tipuri de mountain biking
Cross-Country (XC) - Este cea mai populara forma de ciclism montan si consta in parcurgerea unui anumit traseu ce contine o mare varietate de teren si dificultate. O bicicleta tipica pentru cross-country cantareste 9-13 kg si are o suspensie de 0-12,6 cm (0-5 inch) pe fata si cateodata pe spate. Cursele de cross-country sunt si mai solicitante din punct de vedere fizic, iar pentru a concura la un nivel national sunt necesari ani intregi de experienta. Categoria de biciclete All-mountain (AM) are suspensie pe spate si fata de 12,6-17,7 cm (5-7 inch), componente mai rezistente decat modelele cross-country.
Dirt Jumping (DJ) - Parcurgerea cu bicicleta a unui traseu format din dealuri de noroi sau pamant, pentru a sari in aer si a obtine acea clipa de imponderabilitate. Tinta este de a ateriza corect. Bicicletele sunt hardtail usoare si mai manevrabile, pentru a executa sarituri complete de 360 grade. Bicicletele sunt mai simple, astfel incat daca se zdrobesc la aterizare sa fie mai putine componente care in desprindere pot accidenta ciclistul.
Downhill (DH) - Traseul consta doar in teren de coborare. De obicei se ajunge in punctul de varf cu telescaunul sau automobilul, din cauza greutatii mari a bicicletei. Bicicletele au suspensie atat pe fata cat si pe spate, discuri de frana mari si au un cadru mai greu. Datorita traseului abrupt, proba de downhill este una dintre cele mai riscante si mai extreme in mountain biking. Protectia minima consta in genunchiere si casca cu protectie pentru fata si ochelari. Bicicletele downhill cantaresc 15-18 km, iar cele profesioniste ajung si la 14 kg, fiind echipate cu parti din fibra de carbon, suspensie pe aer, cauciucuri fara camere si altele. Cadrele au intre 17,7 si 25 cm (7-10 inch).
Freeride - Stilul liber include mai multe forme de mountain biking, cu cascadorii si tehnici mai agresive decat la cross-country. Bicicletele pentru stilul liber sunt mai grele si au suspensii mai mari decat la cross-country. Tine de ciclist sa-si echipeze bicicleta pentru un anumit tip de teren sautehnica.
Trials - Sau executarea unor acrobatii cu ajutorul unor obstacole amenajate special. Aceasta proba necesita un echilibru perfect, iar accentul se pune pe stil, originalitate si tehnica. Bicicletele folosite sunt foarte mici, cu cadrul jos, iar unele nu au nici sa.
Short Cross sau Speed Cross (SC) - Este o forma noua de mountain biking. Accentul se pune pe viteza, iar traseul are o lungime de la cateva zeci la cateva sute de metri.
Preventie si primul ajutor
Rolul echipamentului de protectie este cel de a preveni accidentele minore si de a reduce efectul accidentelor grave. Pentru a preveni cat mai eficient, un ciclist trebuie sa-si aleaga traseul potrivit nivelului de experienta, sa pastreze bicicleta in forma, sa stapaneasca manevrele pe care intentioneaza sa le execute, sa aiba o conditie fizica excelenta.
Accidentele in sporturile extreme sunt totusi iminente, astfel incat un ciclist trebuie sa stie cum sa curete si sa panseze o rana, sau cum sa imobilizeze un membru fracturat. Ghizii montani cu experienta stiu cum sa actioneze si in cazuri de leziuni ale coloanei vertebrale (cum ar fi sa imobilizeze victima si sa-i mentina gatul drept). In eventualitatea unui accident grav, victima trebuie sa fie luata de pe traseu cu un automobil de teren sau cu elicopterul.
Sport Mania
Prima pagina: Turism Turistik ›