Opera Romana
Denumirea de "Opera Romana" a fost folosita cu mult timp inaintea existentei unei cladiri destinate exclusiv artei lirice. Dirijorul, compozitorul si profesorul George Stephanescu si-a pus intreaga energie in slujba fondarii Companiei Opera Romana.
Trupa lirica bucuresteana s-a lansat la 8 mai 1885, prezentand treptat un repertoriu tot mai bogat, alcatuit din opere italiene si franceze de mare popularitate, cat si vodeviluri si opere comice din creatia nationala, in care evoluau primele mari voci autohtone.
Institutionalizarea s-a petrecut in 1921, prima stagiune fiind deschisa cu un grandios Lohengrin dirijat de George Enescu. Pana in 1953, trupa a fost gazduita de Teatrul National, apoi de Teatrul Lyric Leon Popescu, Teatrul Eforie (Carol cel Mare) si Teatrul Regina Maria.
Cladirea actuala a fost construita in 1953, in preajma Festivalului Mondial al Tineretului si al Studentilor, care urma sa fie gazduit de Bucuresti. Spectacolul inaugural a avut loc pe 9 ianuarie 1954, cu premiera operei Dama de pica de Ceaikovski, iar primul balet a fost Coppelia, la 10 ianuarie 1954.
A urmat o perioada de mari realizari artistice. Beneficiind de o echipa de interpreti de cea mai inalta clasa, Opera Romana din Bucuresti a devenit una dintre cele mai apreciate scene ale Europei.