Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei - Inchisoarea
Inchisoarea din Sighet a fost construita in 1897, iar pana in anul 1944 a functionat ca inchisoare de drept comun, cand devine lagar sovietic. Din 1948 este loc de detentie pentru tinerii intelectuali si pentru taranii maramureseni anchetati de Securitate.
In anul 1950 este "Inchisoarea ministrilor", fiind incarcerati aici, intr-o singura noapte, peste 80 de demnitari (fosti ministri, academicieni, economisti, militari, istorici, ziaristi, politicieni), majoritatea lor nejudecati. In lunile care au urmat au fost adusi aici peste 50 de prelati (episcopi si preoti) greco-catolici si romano-catolici, precum si alti demnitari, arestati intre timp.
Penitenciarul era camuflat sub titlul de "unitate de munca speciala", fiind in realitate un lagar de exterminare pentru elitele tarii si in acelasi timp un loc sigur, de unde nu se putea fugi, frontiera cu Uniunea Sovietica fiind situata la mai putin de doi kilometri, iar paza fiind draconica.
In 1955, dupa Conventia de la Geneva si intrarea in ONU a Romaniei comuniste (R.P.R), detinutii politici au fost dispersati, iar inchisoarea a devenit penitenciar pentru detinuti de drept comun. In 1977, a fost si aceasta dezafectata, iar cladirea - primind multe alte utilizari - s-a deteriorat.
In 1993, poeta Ana Blandiana a prezentatat Consiliului Europei un proiect de transformare a fostei inchisori intr-un Memorial al Victimelor Comunismului si al Rezistentei. In 1995, Consiliul Europei a luat Memorialul de la Sighet sub egida sa.
Primele sali ale muzeului, precum si Spatiul de Reculegere si rugaciune, au fost inaugurate in iunie 1997, cand Memorialul a fost de altfel declarat "ansamblu de interes national" prin legea nr. 95. prin aceste distinctii este recunoscut cel mai important proiect dedicat de societatea civila reconstituirii si analizei trecutului communist, unic - dupa cum spun vizitatorii - in tarile est-europene.
Muzeul Memorial Sighet se doreste a fi o institutie vie, in permanenta schimbare. In fiecare an au fost amenajate, tematic si cronologic, cea mai mare parte din fostele celule ale inchisorii.
In cele trei nivele ale muzeului sunt prezentate teme si aspecte importante din istoria Romaniei de la 1945 pana la evenimentele din 1989.
Dintr-o sala de informare se trece in celularul propriuzis, unde sunt prezentate: Alegerile din 1946, Celula in care a murit Iuliu Maniu, Distrugerea partidelor politice, Represiunea asupra bisericii, Securitatea intre 1948-1989, Colectivizarea, Monarhie versus comunism, Anul 1948 - Sovietizarea Romanie, o cronologie a tarilor din Europa de est (1945-1989).
La etajul I se afla celula de pedeapsa neagra - o ceula mica, fara ferestre, cu un lant in mijloc - "vara era un cuptor iar iarna un frigider, mancarea era redusa la minimum. nu se permitea nici un contact cu nimeni" (Ioan Ploscaru). Tot la acest nivel intalnim: Sala demnitarilor, Distrugerea Academiei Romane, Represiuni entice si religioase, Deportarea in Baragan, Anul 1956 - Miscari studentesti din Romania, Femei in inchisoare sau Viata intelectuala.
La etajul al II-lea gasim celula in care a murit Gheorghe I. Bratianu, Miscarile sociale din Valea Jiului si Brasov, "Epoca de Aur" sau comunismul kitsch, oponenti si dizidenti in deceniile `8 - `9, Sala demolarilor sau Lotul Visovan.
De asemenea exista doua expozitii permanente, dedicate celor doi reprezentanti de seama ai partidelor democratice - Iuliu Maniu si Gheorghe Bratianu, precum si o expozitie temporara Corneliu Coposu.
In curtile interioare putem contempla ansamblul statuar "Cortegiul sacrificatilor", opera sculptorului Aurel Vlad, Spatiul de Reculegere si Rugaciune, realizat dupa proiectul arhitectului Radu Mihailescu, care are inscriptionat pe zidurile laterale peste 8000 de nume a celor decedati in inchisorile si lagarele de munca din perioada comunista.
La cimitirul de la marginea Sighetului, unde au fost aruncati in gropi anonime cateva zeci de morti din inchisoare (Cimitirul Saracilor), s-a imaginat un ansamblu peisager (conturul tarii decupat dintr-un amfitatru de conifere).