Cetatea de Scaun a Sucevei
Cladita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391), Cetatea de Scaun a Sucevei avea la inceput o forma dreptunghiulara, cu latura de sud de 36 m si cea de est de circa 40 m. La capete si la mijlocul fiecarei laturi se gaseau turnuri de aparare de forma patrata.
Din ordinul lui Stefan cel Mare incaperile din interior sunt restaurate si se adauga zidul de incinta care inconjoara fortul. Zidul de incinta a fost construit in doua etape: in prima etapa, inainte de anul 1476, se construieste un zid lat de 1,5 m, intarit cu turnuri patrate, in a doua etapa, inainte de anul 1497, se adauga la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile patrate devin semicirculare.
In interiorul cetatii se aflau incaperi pentru soldati, camere pentru domn si familia sa, un paraclis, depozite de alimente si munitii. Cetatea de la Suceava a fost supusa unor puternice asedii in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1476, 1485, 1497), dar nu a putut fi cucerita.
In timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1568), din dispozitia turcilor, Cetatea de Scaun a Sucevei este incendiata, iar capitala fiind mutata la Iasi.
O ultima epoca de stralucire cunoaste cetatea in timpul domniei lui Vasile Lupu, care intreprinde mari lucrari de restaurare. In anul 1675 voievodul Dumitrascu Cantacuzino, din ordinul Portii Otomane, dispune distrugerea cetatii.