Farul din Alexandria
Locatie:
Pe insula Pharos, orasul Alexandria, Egipt ;Arhitect: Sostradus
Durata de viata: 260 iH- 1480 dH
Descriere:
Constructia turnului este impartita pe elemente distincte ale structurii: partea inferioara in forma cubica, o forma octogonala la mijloc si o forma cilidrica catre varf. Oglinda farului putea sa se reflecte de la 50 de kilometri departare.
Istorie:
Farul din Alexandria era amplasat pe
vechea Insula Pharos pentru a
ajuta marinarii din acea vreme sa gaseasca tarmul, cand se intoarceu din lungile lor calatorii pe mare, avand in vedere conditiile periculoase de navigare in apropierea coastelor. Insula era legata de uscat printr-un
dig numit
Hepstadion, deoarece acea lungimea a 7 stadii (1.300 m).
Proiectul acestui far, aparut din necesitate, a fost conceput si initiat de Ptolemeu Soter in jurul anului 290 iH si a fost realizat dupa moartea acestuia de catre Ptolemeu al II-lea Filadelful. In timp ce
calculele si proiectiile grafice reveneau Bibliotecii din Alexandria, Sostratus a fost arhitectul monumentului ridicat in cinstea lui Ptolemeu si al sotiei sale, Berenice.
Desi au existat multe discutii pe
tema denumirii acestui monument , daca el a dat denumirea insulei, sau insula a dat denumirea farului,
textul homeric ce descrie insula fost scris cu cateva veacuri mai devreme decat aparitia orasului Alexandria, suntem inclinati sa credem ca
insula a dat numele constructiei, si nu invers.
In ceea ce priveste
etimologia cuvantului "far” aceasta sustine ambele ipoteze ale numelui maretului monument. "Pharos” (numele insulei) semnifica in limba greaca
"panza”, denumire atribuita pentru ca tarmurile ei se asemanau din departare cu panzele unei corabii. Insa cuvantul grecesc "faos” (din care a derivat apoi in faros- far) inseamna
"lumina soarelui”.
Rolul farului era acela de a ajuta corabiile sa ajunga in siguranta in port atat ziua cat si noaptea. In timpul noptii, in varful turnului (in turnul cilindric) se facea un foc imens din diverse materiale vegetale, lemn , ale carui
flacari se reflectau in larg cu ajutorul unor oglinzi speciale, iar ziua oglinzile reflectau lumina soarelui dar si fumul gros ce se ridica in cer constituia punct de reper.
Legenda spune ca oglinda putea, de asemenea, sa detecteze si sa arda corabiile inamice, inainte ca acestea sa ajunga la tarm.
Constructia farului a ridicat o
problema destul de mare in
realizarea fundatiei, cat si gasirea materialelor care sa ii asigure stabilitatea si trainicia necesare. Arhitectul Sorstrat a facut felurite teste cu diverse materiale (pietre, caramizi, blocuri de granit,aur argint,rama, plumb, fier, sticla) pentru a testa coroziunea acestora in apa, dar si rezistenta lor avand in vedere aerul salin din regiune. Testele au evidentiat
sticla ca si material adecvat fundatiei subacvatice a turnului si astfel constructia a fost rezemata pe stanca de sub apa prin intermediul unor blocuri mari de sticla. Corpul acestuia a fost construit din
marmura alba si se compunea din mai multe turnuri suprapuse, cu retrageri care creau terase frumos decorate. Pentru unirea placilor de diverse materiale s-a folosit
plumbul topit pentru a asigura rezistenta constructiei destul de inalte.
In varful cilindrului se afla statuia lui Poseidon, Zeul Marii, inaltimea turnului totalizand astfel
117 m. In ceea ce priveste materialul din care este facuta
oglinda concava exista incertitudini: numind-o
"piatra transparenta”, probabil sticla. Arabii, cuceritorii Egiptului in sec VII au fost foarte impresionati de proprietatile acestei oglinzi, si in plus au apreciat utilitatea acesteia si a turnului, mentinandu-l in functiune multa vreme. De-a lungul timpului a fost afectat de numeroase cutremure, dar de fiecare a fost consolidat si refacute portiunile afectate astfel incat pieirea lui nu a venit in urma dezastrelor naturale.
Lacomia de bogatie si avaritatea au fost cele care au indemnat mana omului sa distruga constructia pentru a cauta presupusele comori ascunse in adancuri, sub temelii (califul Al-Walid a fost indus in eroare astfel de catre un imparat bizantin deoarece farul nu ii pemitea sa isi atace inamicii datorita functiunii sale). Mai tarziu
arabii au incercat sa reconstruiasca turnul din caramida dar nu s-a mai ajuns la forma si inaltimea initiala, iar dispozitivul ce sustinea oglinda miraculoasa a fost complet distrus. Cutremurele urmatoare, lipsa de preocupare pentru intretinerea cladirii a contribuit la eroziunea, distrugerea treptata acestuia. In anul 1375 un cutremur il sterge de pe fata pamantului, iar intrega masa de piatra veche de aproape 1500 de ani se prabuseste in mare.
In 1480 pe locul acestuia a fost construit un
fort islamic numit Fortul din Kait Bey, in scopuri militare care dainuie si azi,
iar insula Faros a devenit pana in zilele noastre peninsula.
Din lista celor 7 minuni antice- in afara de Marea Piramida ce a rezistat pana acum intemperiilor vremii si nebuniei umane -
Farul din Alexandria a avut viata cea mai lunga, datorita utilitatii lui, insusire ce lipsea celorlate monumente celebre. Recent, oamenii de stiinta au descoperit parti din far scufundate in apele marii ce vor fi supuse unor studii amanuntite.
Alte obiective turistice și atracții în Alexandria