Glasgow

Am avut privilegiul, nu cu mult timp în urmă, să ajung în Marea Britanie, vizitand o parte din Anglia şi Scoţia.
Aici intalneşti adevărata civilizaţie.
În Marea Britanie, totul este diferit faţă de restul Europei, aspect care de altfel şi individualizează acest regat, începand cu modul în care se circulă pe drumuri- pe partea stangă- şi continuand, cu autobuzele lor etajate, cu inconfundabilele telefoane publice ( care sunt funcţionale), cu multitudinea de limbi si rase umane care o populează si terminand cu inconfundabilele lor case. De asemenea, toate maşinile şi clădirile sunt curate întrucat nu există praf.
Trebuie să recunosc că, sub aspectul reliefului şi al peisajelor (cel puţin cele pe care le-am vazut eu), Marea Britanie nu mi s-a părut a fi cea mai frumoasă ţară.In schimb aici te simţi cu adevărat liber. În ciuda populaţiei destul de numeroase, mai ales la Londra , poliţia nu este vizibilă ( dar au foarte multe camere de luat vedere) şi poţi să te îmbraci cum doreşti căci nimeni nu se uita la tine Pentru mine-nascută şi crescută într-o tară cu patru anotimpuri- clima lor mi s-a părut derutantă.În plină vară sunt temperaturi cuprinse între 13-17 grade, mai ales în Scoţia iar la Londra atunci cand sunt 22 de grade Celsius e cod portocaliu. Vremea la ei se schimbă de la o oră la alta şi cat am stat acolo soarele abia dacă s-a zărit.De regulă a plouat şi am avut parte de un cer plumburiu pe parcursul unei întregi zile, ceea ce mi s-a părut de-a dreptul deprimant.. Marea majoritate a oamenilor erau îmbrăcaţi ca toamna la noi. De aceea, dacă vă deplasaţi în această ţară e bine să aveţi la voi o jachetă dar şi o umbrelă. Cu excepţia magazinelor alimentare, în fiecare magazin poţi cumpăra umbrele.
Infrastructura în Anglia e formidabilă, cu autostrăzi, cu cate 4 benzi la dus şi 4 la întors pe care se circulă cu viteze ameţitoare. Din ţară am plecat cu ideea că acolo nu se claxonează, dar nu este adevărat. Britanicii au cel mai mic număr de accidente din Europa. Una dintre explicaţii ar fi aceea că examenul pentru obţinerea permisului de conducere este foarte greu. Scoala de şoferi este şi cea care organizează examenul si nu au interesul sa trişeze căci răman fără licenţă. De asemenea, cei care frecventează şcoala de şoferi au tot interesul să şofeze bine căci o oră de condus costă 50 de lire.
Preţurile afişate în magazine sunt mari pentru noi dar există şi magazine-aşa numitele pounds- unde se găsesc produse alimentare şi de ingrijire personală, de marcă, unde poţi să cumperi fiecare produs cu o lira.
Mancarea este relativ ieftină- se consumă multe semipreparate- dar, transportul şi obiectivele turistice sunt scumpe, chiar şi pentru ei. Britanicii ştiu să îşi exploateze istoria întrucat chiar şi pentru ruinele unui castel percep 8 lire.
Aşa cum am amintit peisajul lor nu este variat.În Anglia sunt deluşoare pe care se cultivă grau şi porumb însă în Scoţia sunt şi păduri mai mari sau mai mici.Munţii lor sunt mici, tociţi , de origine vulcanică pe care se practică oieritul în ritm intensiv. Cel mai înalt munte al lor este Ben Nevis, De altfel şi oile lor arată altfel, cu capetele negre, modificate genetic, fiind crescute pentru lană şi carne.Laptele oilor este folosit pentru hrănirea mieilor.
În Marea Britanie am ajuns prin Eurotunel, bine cunoscut, care asigură traversarea Canalului Manecii, făcand legătura între Franţa şi Marea Britanie. La Eurotunel se ajunge prin oraşul Calais unde s-a aflat şi una dintre cazările noastre, la hotelul Bel Azur, recent renovat. Aici am ajuns tarziu însă, cu toată oboseala am ieşit în oraş care, mi s-a părut cel mai englezesc oraş francez. Prezenţa masivă a englezilor era semnalată nu numai de maşinile britanice parcate dar şi de limba vorbită pe stradă. Oraşul are o mare piaţetă unde se află un fost far din secolul XVI , langă care se află statuia din bronz a lui Charles de Gaulle şi a soţiei acestuia. Dimineaţa am observat că piaţeta s-a transformat în piaţă ambulantă unde se vindeau de către producătorii locali legume, fructe, flori şi fructe de mare proaspete, al căror preţ mi s-au părut uşor mai mari faţă de cele de la noi. Paralel cu această piaţetă se află un bulevard, cu multe magazine şi restaurante şi care se sfarşeşte la Primăria oraşului, o construcţie foarte frumoasă, în faţa căreia se află un mini parc, avand o scluptură creată de Rodin.
Primul oraş pe care l-am vizitat după ce am ajuns în Marea Britanie a fost Cambrige, care gravitează în jurul universităţii cu acelaşi nume..Este un oraş vechi, încantător, cu un parc plin de oameni şi copii aflaţi la picnic, traversat de raul Cam, pe care se plimbau vaporaşe şi bărcuţe.. Celebra universitate a fost înfiinţată de învaţaţii laici, veniţi de la Oxford , în anul 1209. Atunci dar şi acum, univesitatea este organizată în colegii, cel mai renumit fiind Kingscollege.
Cambrige( podul de peste raul Cam) a reprezentat unul dintre nucleele gandirii protestante iar cel mai cunoscut student a fost Oliver Cromwel.
În aceeaşi zi am poposit în alt oraş - NEW CASTLE- un fost oraş muncitoresc, străbătut de raul Tyne. În prezent acesta este un oraş port, în care economia se bazează pe servicii. Ocupă primul loc în topul oraşelor nepoluate. Istoria oraşului se pierde în negura timpului, fiind înfiinţat de împăratul Hadrian, care ulterior s-a dezvoltat , devenind un oraş de importanţă strategică.Este străbătut de un mare bulevard numit Northumberland Street unde se află o mulţime de magazine cu suveniruri iar construcţiile sunt realizate în stil georgian.
Seara, am poposit la un hotel numit Green Hotel, construit şi amenajat în stil tradiţional scoţian, cu spa, teren de sport, păuni, aflat la 70 de km de Edinburgh. Camera ce ne-a fost repartizată a fost extram de spaţioasă, cu ceainic, ceşti de ceai, etc.
În sfarşit, dimineaţa, după micul dejun, am pornit spre Edinburgh, oraş care ne-a fost prezentat de un ghid local, îmbrăcat în killt.
Edinburg este un oras interesant. Curţile sunt întunecate iar strazile sunt pietruite. Acestea contrastează cu marile pieţe georgiene.Istoria oraşului este îinsă strans legată de Castelul din Edinburg. Cu ocazia vizitei noastre, orasul era in plina sărbatoare-festivalul de nişă- ocazie cu care se dau spectacole de către comedianţi şi jongleri.Din cate am înţeles de la ghidul nostru, Scoţia se bucură de o mare autonomie,-a cărei capitală este Edinburg-au banca proprie Scotbank, care emite lira scoţiana însă necotată şi nerecunoscută ca monedă de schimb. Dacă ajungeţi acolo e bine sa cereţi , în cazul în care cumpăraţi ceva, british pounds.Altfel, în Anglia va fi greu sa cumpăraţi cu asemenea bancnote sau să schimbaţi lirele.Mărunţisul, adică subdiviziunile lirei sunt identice cu cele engleze..
Scoţia s-a manifestat ca un adevărat centru al medicinei, explicaţia fiind aceea că orice spanzurat ajungea la morga oraşului unde i se făcea autopsia. Datorită acestei proceduri, corpul omenesc a fost mai bine cunoscut şi descoperit. Ghidul local ne-a spus că un cadavru de barbat costa 10 lire iar unul de femeie 8 lire, dar n-a putut explica diferenţa de preţ. Asta ca sa vedem ce valoare avea omul! Tot în Scoţia a fost descoperit cloroformul, de către Dr. Smith.
Tor ghidul local ne-a relatat că în oraşul vechi se defăşurau activităţi legate de comerţ. Aici se afla piaţa publică dar şi spamzurătoarea.. Ca şi sistematizare, Edinburg, spre deosebire de Londra, este organizat şi plin de rigoare.
Următoarea zi a fost dedicată oraşului Glesgow, un oraş comercial, născut în perioada victoriană. Aici autostrada trece prin mijlocul oraşului. În prezent nu mai este ceea ce a fost odată-un mare centru naval-căci construcţia de nave s-a mutat în alte zone ale lumii-Japonia şi apoi Coreea de Nord.- Autorităţile oraşului au renovat şi au schimbat multe construcţii care au aparţinut vechilor docuri, transformandu-le în biblioteci , universităţi sau săli de conferinţe. Restructurarea industriei a început în anii 80 şi a adus somaj ca o dureroasă consecinţă.( va urma)

129 imagini in total la aceasta impresie