Postojna

Bine ati venit in lumea carstica subterana a Pesterii Postojna, cea mai lunga pestera carstica din Slovenia. Pana la aceasta data au fost descoperiti circa 20 km de galerii, unele uscate, altele strabatute de parauri si unele inundate permanent.
O vizita in Pestera Postojna dureaza aproximativ 2 ore si jumatate, timp in care trabati circa 5 km de galerii. Dupa calatoria de 2 km cu trenul numit si "mocanita pesterii" vizitatorii isi continua vizita pe jos pe o distanta de circa 1 km, in cea mai frumoasa parte a pesterii, care include Muntele Mare, Sala de concerte etc. Apoi, vizitatorii se urca din nou in trenulet la statia de langa Sala de concerte si se intorc la intrare.
Trenuletul trece mai intai prin galeriile Vechii Pesteri. Acesta parte a complexului a fost descoperita in 1818 de un loclanic. De atunci, sapatorii locali si expertii au descoperit multe alte galerii. Speologii studiaza varsta reala a a pesterii, formarea si dezvoltarea ei, precum si alte procese carstice importante din punct de vedere stiintific.
Prima sina de cale ferata a fost construita in 1972. In 1884 vechiul sistem de iluminare, constand din torte, lumanari si altele a fost inlocuit cu lumina electrica. In pestera in 1967 s-a cosntruit o sina de cale ferata circulara ceea ce permitea ca circa 14000 de turisti sa poata vizita zilnic cele mai frumoase parti ale pesterii.

Formarea pesterii si a galeriilor

Pestera Postojna s-a format in calcarul aparut in apa marii acum 70 milioane ani. In urmatoarea perioada marea s-a retras sip e uscat ai inceput procesele carstice. Paraurile subterane au format galerii pe 3 niveluri. Cele mai vechi galerii sunt cele de la suparfata adica cele uscate. Acestea s-au surpat in mai multe locuri si sunt greu accesibile, cele mai recente sunt galeriile inundate, aflate la o adancime de 15-20 m care sunt modelate in zilele noastre de actiunea raului Pivka.

Climatul din pestera

Temperatura din pestera este destul de constanta respective 10 grade celsiuspe toata durata anului. Circculatia aerului se pare ca este destul de buna, vara aerul racoros iese din pestera, in timp ce iarna auerul rece de afara impinge aerul mai cald afara din pestera prin fisurile din tavan fapt pentru care in zilele reci, la suparfata, desupra pesterii se pot vedea numerioase gauri de aerisire si coloane de abur. In iernile cu temperature mai scazute la intrare se formeaza turturi.

Podul rusesc & pesterile frumoase

Partea din Pestera Postojna cunoscuta sub numele de Pesterile Frumoase este o adevarata bijuterie a acestei lumi subterane. Aceste galerii cu putin mai lungi de 500 m au fost descoperite in 1891, dar nu au fost deschise accesului turistilor pana in 1926. Ele contin o serie de incaperi frumoase cum ar fi Sala tuburilor, Sala Abla si Sala Rosie. Colorate cu sta;agmite rosii versi sau foarte mici cunoscute sub numele de tubulete sau spaghete. Intram in pesterile frumoase traversand podul rusesc, construit de prizonierii rusi in timpul Primului razboi modial. Iesin prin galeria de sub acest pod acum ne aflam in Sala Tuburilor, care isi care isi datoreaza numele numeroaselor stalactite minuscule, subtiri ca spaghetele, de pe tavan. Din Pesterile Frumoase drumul ne duce de-a lungul unui tunnel lung de circa 100 m construit de om, catre Galeria Rusa. De aici un al 2 lea tunnel realizat tot de om doar ca lung de aproximativ 500 m ne duce catre Pestera Neagra si Pestera Pivka.
De la Galeria Rusa ajungem la cel mai de jos punct din calatoria noastra, la 20 m sub nivelul marii, si la peste 100 m adancime fata de suprafata.
Drumul ne duce acum pe langa cea mai frumoasa stalagmite din pestera DIAMANTUL - simbolul pesterii Postojna - si la baza Muntelui Mare pe langa statia de tren la care am coborat mai devreme, catre Sala de Concerte care este cea mai mare din pestera Postojna. Sala de Concerte are o inaltime de aaproximativ 40 m si poate adaposti pana la 10000 oameni Aici exista un ecou foarte puterniccare dureaza circa 6 secunde. Sala acopera o suparafata de 3000 m patrati.
In apropierea salii de concerte exista o alta statie de tren de unde mocanita ne va duce catre suprafata.

Fauna din pestera - Pestele om

Lumea subterana a Pesterii Postojna adaposteste un numar mare de animale - specii aparte de gandaci, greieri, creveti, miriapozi etc. cel mai renumit "locuitor" al pesterii este olmul sau "pestele om" ( Proteus anguinus). Pestele om este orb si respire prin branhii externe. Poate sa traiasca pana la 100 ani si supravietuieste numai in apele carstice unde se hraneste cu microorganisme.
Oamenii de stiinta au descoperit in conditii de laborator ca pestele om se reproduce depunand oua. Specimenele din bazinul din pestera sunt prinse pentru a fi expuse dar dupa 2-3 luni sunt duse in mediul natural si inlocuite cu alte exemplare.

Cu scuzele de rigoare pentru calitatea pozelor destul de slaba dar fotografiatul in interior este interzisa cu blitz si atunci cam atata am putut obtine cu aparatul meu din pacate.

41 imagini in total la aceasta impresie