Paduri pietrificate

Parcul National Yellowstone

Parcul National Yellowstone a fost intemeiat la data de 1 martie 1872 fiind primul parc naţional din lume, printr-o lege a Congresului American. In prezent cel mai mare parc national din lume , ce se desfasoara pe teritoriul a trei state (8.987 kmp ) este adapostul a numeroasele specii  pe cale de disparitie.
Denumirea sa provine de la modul in care numeau indienii din tribul Minnetaree apa care strabate regiunea: “ mi- tsi- da- zi " (" Raul care izvoraste din piatra galbena" ).
Peisajul extraordinar este rezultatul  celor 200 de    gheizere in frunte cu spectaculosul Old Faithful, impreuna cu cele 10.000 de izvoare termale si  Marele Canion Yellowstone  (o varsta de aproximativ 10 000 de ani ) , ce se desafasoara pe taramul uimitor al  parcului.
Cadrul natural cuprinde  munţi, inclusiv unul de obsidian negru (sticlă vulcanică), scurgeri racite si solidificate de bazalt vulcanic, vai adanci, canioane, rauri, lacuri, paduri, lemn pietrificat si animale salbatice.

Lemn pietrificat?

In unele locuri din Parcul Yellowstone, eroziunea laturii unui deal a scos  la iveala straturi de copaci pietrificati in picioare. La Specimen Ridge se spune ca sunt 27 astfel de straturi, in timp ce Specimen Creek conţine aproximativ  50. Aceasta inseamna ca aceasta formatiune  este deosebit de mare – inaltimea totala fiind de 1.200 de metri.

Teoria evolutionista (care accepta varsata de miliarde de ani a Pamantului ) a incercat sa explice acest fenomen folosindu-se de procesul natural- geologic de formare a staturilor de pamant . Prin ingroparea ramasitelor vegetale de catre cenusa vulcanica si molozul rezultat in urma activitatii vulcanice din zona, mineralele dizolvate au fost absorbite de copaci, pietrificandu-i. Iar acest proces s-a repetat de-a lungul timpului, rezultand acest numar mare de straturi vizibile pe alocuri.
Daca  ar fi fost acceptat acest scenariu ca adevarat, ar fi fost necesari aproape 40.000 de ani pentru formarea intregii serii de la Specimen Creek. Conform Bibliei insa, care sustine ca Pamantul  are o varsta destul de mica, impreuna cu multe alte dovezi aduse de geologi  se pare ca  aceste  „paduri pietrificate ” au fost ingropate destul de recent, probabil de o catastrofa.

O ipoteza ce castiga teren tot mai mult ar fi eruptia vulcanica de  pe 18 mai 1980, a  muntelui Sfanta Elena din statul Washington, ce a produs   energia a 20. 000 de bombe de tipul celei folosite la Hiroshima. Aceasta eruptie a culcat la pamant milioane de copaci de pe 625 de kilometri patrati de padure, a  topit  zapezi, ghetari  si a provocat ploi torentiale. Rezultatul a fost un curent de mal care a carat bustenii cazuti. Un cutemur cu magnitudinea 5.1 pe scara Richter a cauzat o alunecare de teren care a aruncat o jumatate de kilometru cub de pamant si resturi in lacul Spirit din apropiere. Valurile provocate de acesta, de pana la 260 de metri inaltime, au colectat sute de busteni in lac, formand din ei un strat plutitor. Cum radacinile bustenilor ce pluteau au absorbit apa din lac, a facut ca bustenii sa pluteasca orientati verticali., absorbind tot mai multa apa, acestia au ajuns pe fundul lacului, prin scufundare. Resturile, malul, pamantul, sedimentele, rocile rezultate din amploarea catastrofei vulcanice au ingropat bustenii, si ei au ramas astfel in aceasta pozitie.
Geologii cat si exploratorii subacvatici sustin ca procesul de pietrificare nu are nevoie de foarte mult timp daca sunt create anumite conditii naturale.Apa fierbinte, bogata in minerale-ca siliciu, ce se regaseste in izvoarele din Yellowstone, a reusit sa pietrifice o bucata de lemn in interval de un an.


Cea mai mare padure pietrificata –Petrified Forest National Park
Cea mai mare padure pietrificata are o suprafata de  381 kmp, situata in statul Arizona, din vestul  S.U.A., tot aici  se regaseste si renumitul Desert Pictat (Painted Desert). Padurea Pietrificata candva verde si fosnitoare, a fost fosilizata in timpurile geologice.
Arborii pietrificati nu au rasarit,  nu s-au dezvoltat si nu au murit pe locul unde se gasesc astazi, ci au fost purtati  de la mare distanta, o data cu aluviunile. Drept dovada, trunchiurile sunt ciuntite, lipsindu-le ramurile, radacinile si o mare parte din scoarta. O dovada concludenta o constituie faptul ca nu s-a gasit nici o urma fosila a frunzelor lor, in timp ce peste 30 de specii de plante foarte fragile, care   traiau in regiunile mlastinoase ale acestei epoci, au fost gasite fosilizate.

Parcul National Padurea Pietrificata (Petrified Forest National Park) consta in doua areale distincte: cea de la nord se numeste Painted Desert, iar in partea de sud, o suprafata  destul de extinsa unde se pot intalni numeroase formatiuni din lemn pietrificat. Minunata padure a fost declarata Monument al Naturii pe 8 decembrie 1906, urmata la scurt timp de Desertul Pictat. In decembrie 1962, a devenit Parc National protejat. Extrem de interesante sunt doua obiective turistice ale parcului: Agata House, o casa a nativilor americani (reconstruita in anii 1930 ) realizata  din lemn pietrificat si Agata Bridge.

In urma cu vreo 170 de milioane de ani, toata partea nord-estica a Arizonei, astazi un spatiu arid,  era o campie mlastinoasa in care  isi gaseau drum numerosi torenti vijeliosi care, pe langa mari cantitati de aluviuni, roci de origine vulcanica, transportau si un mare numar de arbori dezradacinati  de violenta torentilor, contribuind astfel la formarea  unor depozite de peste 150 m grosime.

Petrified Forest- Insula Lesvos, Grecia

Langa Manastirea Hypsylou, in zona Eressos, exista o padure pietrificata  similara celei din Arizona, pe Insula Lesvos (Lesbos): The Petrified Forest of Lesvos Island.  Acest monument natural este unic in Europa. Originea acesteia se considera a fi de acum 20 milioane de ani, cand zona era puternic influentata de o foarte mare activitate vulcanica.

Misterul padurii de piatra de la Hunedoara
Urmele unei paduri pietrificate ies la iveala si  langa un sat din Hunedoara,  paduri care s-au pietrificat cu milioane de ani in urma.
In Pravaleni, Culmea Cremenii este extrem de cunoscuta , insa  nu si  padurea de piatra, chiar daca  este situata la nici 20 de minute de mers pe jos, dupa un rand de dealuri. Oamenii locului stiu doar  ca acolo se afla multa cremene.
Misterul padurii de piatra este risipit de Eugen Orlandea, doctor in geologie. Acesta a studiat ani buni zona satului Pravaleni si a ajuns la concluzia ca, in urma cu milioane de ani, aici a existat o zona cu intensa activitate vulcanica submarina.

"Secventele vulcanice au alternat cu cele de sedimentare marina. In urma eruptiilor vulcanice s-au format geluri de silice care au impregnat trunchiuri de copaci cazute in apa. Nu numai ca le-au impregnat, ci le-au si cimentat, ca sa spun asa, dandu-le o densitate si mai mare. La Pravaleni s-au gasit doar cateva fragmente, iar fenomenul este foarte restrans, in comparatie cu o padure de piatra, care se gaseste pe vreo opt hectare in Bulgaria. Lemnul silicifiat are doar un aspect interesant, dar nu poate fi calificat drept piatra semipretioasa", explica Eugen Orlandea.

Era Jurasic- descoperita la Crivina, jud Prahova
Pe la mijlocul anior 1980, din ordinul fostului dictator comunist, s-au inceput constructiile pentru infiintarea unor termocentrale bazate pe sisturi bituminoase. Cea de la Crivina, a fost prima de acest gen, si urma sa functioneze pe baza de combustibil extras din cateva cariere noi deschise la Anina. Acest proiect a fost un esec total , iar acum totul este o gigantica ruina. Insa, carierele de la Anina, sapate in piatra seaca, la zeci si sute de metri adancime, au adus la lumina imaginea impietrita a erei Jurasice.

Unica in Europa, conform spuselor geologului dr. Popa “Este vorba despre o padure de ferigi arborescente, cu trunchiurile conservate in pozitia de crestere. Este singurul sit de acest fel din Europa, singurul loc in care se poate vedea imaginea unei paduri din Jurasic."