Maramures

Am profitat de cele cateva zile libere de 1mai pentru o scurta vizita in Maramures. Am plecat de vineri dupaamiaza si ne-am intors luni seara.
Inceputul lunii mai este o perioada ideala de a vizita Maramuresul pentru ca: 1. este liber si relaxant, turistii nu se inghesuie in acest moment al anului si 2. cromatica este perfecta: copaci cu verde crud si flori.

Vineri am ajuns noaptea tarziu(23:00) la Pensiunea Agnes din Viseul de Sus. Am ales cazarea aici (in Viseu) pentru atractia principala: Mocanita si pentru locatia relativ centrala, relativ la zona Maramuresului.

A doua zi de dimineata am pornit catre Borsa pentru o drumetie in muntii Rodnei.

Din Statiunea Borsa am luat telescaunul, apoi am pornit catre Lacul Stiol situat la 90-120 minute de mers. De la lac urma sa coboram pe jos pana la Cascada Cailor si apoi in continuare pana la baza telescaunului. Mai multe despre asta intr-o impresie separata.

In ziua 2 am pornit catre Sighetul Marmatiei.
Prima oprire, de fapt o mica deviatie de la traseu, a fost in Ieud - unde sunt doua biserici maramuresene clasice. Una mica si cocheta, cu un mic cimitir in jur, situata in sat, iar cealalta ceva mai izolata si mai semeatza.

In drum am dat si peste un mic muzeu al satului, inchis probabil pentru ca era duminica.

Urmatoarea destinatie: Barsana - un Complex Manastiresc parca desprins de realitate. Aici, in contrast cu drumurile din Maramures(extrem de proaste), totul este pus la punct pana in cel mai mic detaliu.

Daca faci abstractie de turisti (destul de multi comparativ cu restul Maramuresului), locul pare un coltisor de rai. Parca nici forfota vizitatorilor nu reusea sa perturbe senzatia de liniste si relaxare de acolo.
Punctul terminus a fost Sighetul cu memorialul victimelor comunismului.

Am ramas placut impresionat de aceasta inchisoare transformata in muzeu! Fiecare celula a fost decorata cu obiecte, imagini si foarte multa informatie despre perioada comunismului. Ai nevoie de multe ore pentru a parcurge toate zonele muzeului si, probabil, multe zile pentru a citi toate materialele prezentate acolo.

Pe drum catre Sighet am avut norocul, fiind duminica, sa simt traditia maramuresana in toata puterea cuvantului.
In satul Stramtura sute de oameni in costume traditionale misunau pe strada, punctul central fiind biserica din sat.

In ziua 3 am experimentat Mocanita din Viseul de Sus. Mocanita este un trenulet cu o locomotiva cu aburi si cateva vagoane fara geamuri, care te duce agale pe valea Vaserului, nu mai rapid ca o alergatura de om, aproximativ 20km dus si 20 inapoi, printr-un peisaj relativ virgin si deosebit de frumos.

Pentru ca este o atractie cu multa personalitate si pentru ca am multe poze am sa scriu mai multe separat despre asta.

Trei zile pline, o vreme perfecta si o perioada a anului cand totul prinde viata. Conditii ideale de a vizita o bucatica din Romania despre care se spune ca pastreaza cel mai bine traditiile noastre. Sate de munte in care timpul trece altfel, iar oamenii par cu adevarat relaxati.

Am avut o singura dezamagire: drumurile. Sunt atat de proaste incat ti-e greu sa-ti imaginezi! Si nu vorbesc de mici portiuni ci de zeci de km. Dinspre sud, de la Bistrita ai peste 90km de drum accidentat si tot atatia km de drum aproape impracticabil dinspre est, de la Iacobeni. Din punctul asta de vedere Maramuresul e izolat. N-am sa ma mai intorc acolo din acest motiv. Si daca eu, care sunt roman si obisnuit sa-mi distrug zilnic masina am simtit asta, oare ce simte turistul strain? :( :(

72 imagini in total la aceasta impresie