Vintu de Jos

Castelul Martinuzzi Vintul de Jos, complex Evanghelic Vurpar

19 voturi
Autor: Showmaster, 09 Septembrie 2011
Vizualizări: 2923
Daca vaƒ aflati in trecere prin Alba Iulia, Sebes sau Orastie, merita sa faceti un mic popas in localitatea Vintu de Jos pentru a vizita ruinele castelului Martinuzzi. Localitatea este situata pe malul raului Mures, la aproximativ 10 km de Sebes pe Drumul National DN7 si 15 km de Alba Iulia pe Drumul Judetean 107C si Drumul National DN1. Fiind situata la rascrucea unor drumuri importante care leaga Alba Iulia, Sebes si Orastie, numele localitatii apare de multe ori in istoria medievala a Transilvaniei, iar nu de putine ori cu o rezonanta sumbra: in castelul din localitate a fost asasinat in 1551 guvernatorul Martinuzzi din ordinul generalului Castaldo, si a stat inchis, iar apoi ucis, domnitorul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597).
Monument reprezentativ al Renasterii transilvanene, castelul a fost construit peste o veche manastire dominicana de guvernatorul Transilvaniei Gyorgy Martinuzzi. Piatra de temelie a manastirii calugarilor apartinatori la marea familie a ordinelor numite ``cersetoare`` a fost pusa in secolul XIV, si a trait acel veac in maxima prosperitate, dar a fost afectat grav de incursiunile turcilor din 1438 si 1442.
Dupa distrugerile grave, si in contextul economico-politic al acelor timpuri manastirea a intrat in decadere. In 1524 se mai aflau acolo numai patru calugari, iar cativa ani mai tarziu ramasese doar un singur vietuitor dominican, fratele Toma. Acesta a fost mutat la Sebes, iar in aceste conditii nobilul Nikolaus Kozar (Kocsardy, Kosari) se instaleaza cu usurinta acolo si transforma manastirea intr-un castel. Dupa ce trece prin alte cateva maini, printre care Stefan Mailath, sau Radu Paisie, domnul tarii Romanesti, stapanul castelului devine Gheorghe Martinuzzi (Georg Utjessenovicz-Martinuzzi, Frater Gyorgy), care incepe lucrarile de reamenajare, in urma carora fosta manastire isi schimba complet infatisarea,
Peste doar cativa ani, castelul este scena unui incident sangeros. Frater Gyorgy cade victima unei conspiratiuni a generalilor Castaldo si Pallavicini, care il acuza de tradare in fata Imparatului Ferdinand al Austriei, si cer permisiune de la acesta pentru a-l ucide. Planul este dus la capat, astfel in 18 decembrie 1551 guvernatorul este atacat si injunghiat de la spate de secratarul sau, Marco Aurelio Ferrari care fusese platit de Castaldo. Desi om batran deja, Martinuzzi s-a luptat cu atacatorul lui, si nu a putut fi doborat decat cu ajutorul oamenilor lui Pallavicini.
Dupa moartea guvernatorului istoria zbuciumata a castelului continua. Sasii doresc s-o recupereze si insista in acest la Ferdinand, dar fara succes. Oamenii cardinalului Andrei Bathory il ocupa in 1553. Mai tarziu intra pe rand in posesia lui Bekes Gaspar, Stefan si Cristofor Bathory, Margareta Mailath, fosta sotie al lui Andrei Bathory. In ultimii ani ai secolului XVI ajunge pe mana fiscului si va fi locuit de exilatul domnitor al Moldovei, Aron Voda si apoi de catre logofatul lui Mihai Viteazul.
Castelul intra in proprietatea lui Gabriel Bethlen la inceputul sec. al XVII-lea. Lucrarile de reamenajare, sistate dupa moartea lui Martinuzzi, reancep acum dupa planurile lui Giacomo Resti, in urma carora edificiul transformandu-se intr-un castel care este prezentat in lucrarile de istoria arhitecturii ca fiind cel mai valoros castel renascentist din Romania.
Ca urmare a expeditiei lui Gheorghe Rakoczi I in Polonia, in mijlocul sec. al XVII-lea armata turco-tatara trimisa de Poarta Otomana pentru a pedepsi Transilvania ataca Vintu, ocupa castelul, ii da foc si distruge localitatea. Dupa ce Principatul a incetat sa mai existe, Vintu de Jos intra in posesia fiscului, iar in 1715 castelul este dobandit de Episcopia Ardealului.
Episcopul Sorger Gergely este cel care construieste poarta de intrare in stil baroc in 1733. Putem vedea si acum blazonul acestuia pe frontispiciul portii. In 1792 castelul cade din nou prada focului, si nu mai este niciodata reconstruit in intregime. In secolul XIX o parte din cladiri inca mai erau locuibile, si aici s-a nascut scriitorul Kemeny Zsigmond (1814-1874), familia acestuia fiind atunci proprietar peste ce a mai ramas din maretul edificiu.
De atunci este intr-o stare de degradare continua. La inceputul secolului trecut o mare parte din acoperis deja cazuse, nu mai avea nici un geam intreg si nici usi, iar proprietarul distileriei din localitate, cel care inchiria aceasta cladire istorica, o folosea ca adapost pentru porcii lui. In anii 1930 localnicii au demolat majoritatea cladirilor si bastionul de sud-vest, pentru a refolosi materialele de constructie.
In momentul de fata nu mai sta in picioare decat aripa de nord a castelului (fara acoperis), langa ea un turn si poarta in stil baroc, in coltul de nord-est un turn si ramasitele casei scarii a cladirii care se sprijinea pe acesta, ruinele turnului de vest si ramasitete zidului care inconjura curtea interioara la nord-est si sud-est.
In jurul castelului si al cardinalului Martinuzzi exista numeroase povestiri interesante, cel mai cunoscut dintre ele fiind probabil legenda monedelor de aur ale lui Lysimach. Potrivit cronicarului medieval Wolfgang Lazius, mare parte din averea insemnata al lui Martinuzzi a provenit din confiscarea unei comori descoperite in apele raului Strei.
Lazius mentioneaza ca in anul 1543 un grup de pescari romani care a patruns cu luntrile de pe Mures in apele Streiului au observat mai multe obiecte sclipitoare ce se zareau pe fundul raului. Scufundandu-se, unul din ei a scos din apa mai multi galbeni, iar pescarii au inceput atunci sa cerceteze cu atentie imprejurimile, descoperind o bolta zidita in adancuri si naruita din cauza radacinilor copacilor crescuti pe malul apei. De acolo au reusit sa scoata 40.000 de monede de aur Lysimach. Cronicarul noteaza mai departe ca in afara monedelor mai erau si ``sloiuri de aur``.
Zvonul despre descoperirea comorii a ajuns repede la cardinalul Martinuzzi, care a ordonat prinderea pescarilor si confiscarea tezaurului. Conform lui Lazius, organele de ancheta ale vremii au facut cercetari la fata locului, si au mai gasit in bolta subterana alte cateva mii de monede de aur,
Putin mai tarziu Martinuzzi si-a cumparat o serie de domenii, construind si castelul de la Vintu de Jos. Dupa moartea acestuia castelul a fost jefuit, dar s-au gasit numai 2.000 de monede de aur din tezaurul descoperit in apele Streiului.

Trecand podul de langa castel, ajungi in Vurpar. Aici, surpriza, un complex evanghelic lasat in paragina, imediat pe dreapta cum treci podul. La intersectie faci drepta si ai loc de oprire chiar in fata ei.
O constructie gotica timpurie, din secolul al XII-lea.Deoarece localitatea a fost populat predominant de sasi pana la mijlocul sec.XIII., constructia seamana foarte mult in stil cu Biserica Evanghelica din Sebes. (Locul este accesibil si direct din Alba Iulia pe un drum relativ bun, partial asfaltat, pe malul Muresului, drum ce incepe la 500m de iesirea din cetatea Alba Carolina si este mult mai scurt si rapid, decat cel national spre Vint-Orastie.)

Mare pacat, ca toate aceste monumente, si inca multe altele sunt mancate de intemperii si lasate in paragina... Pentru informatii de drum si traseu, va stau la dispozitie.

Biserica Evanghelica Vurpar

Biserica Evanghelica Vurpar



 

Comentarii (7)

 
24 Septembrie 2011

In sfarsit cineva mai vede si cele neanuntate si nepromovate!!!! Bravo

 
24 Septembrie 2011

Din pacate, dupa modificarea textului, s-a sters comentariul anterior la care ma refeream :(

 
09 Noiembrie 2011
vizitatoranonim

Domnule, cine esti? Astept cu nerabdare sa vad ce alte materiale postezi! Cum ajung din Alba Iulia pe cel mai scurt drum la Vurpar? Nu stiam de existenta acestei biserici.... Ai mai multe date?

 
17 Noiembrie 2011

@Vizitatoranonim:
Sunt un pasionat al frumosului si valorilor. Lucrez la o descriere mai completa a mai multor monumente din zona. Mai dureaza, dar vor fi postate cat de repede este posibil.
Inteleg ca nu sunteti din zona.... Din Alba Iulia este extrem de simplu sa jungeti la Vurpar. Sunt 2 variante: 1-iesiti din Alba spre Deva-Sebes, virati spre dreapta in intersectia spre Vintul de Jos (Treceti pe sub calea ferata), in Vintul de jos, aveti intersectie spre dreapta indicata spre Vurpar/Geoagiu. Imediat langa podul de peste Mures, pe stanga e castelul Martinuzzi, iar dupa ce treceti podul, se vede turla bisericii din Vurpar, pe dreapta. Varianta 2, este prin Paclisa, iesind din cetatea Alba si urmand drumul indicat spre dreapta, atentie insa, este o portiune neasfaltata destul de lunga si anevoioasa, dar va duce direct la biserica din Vurpar serpuind pe langa Mures cu o panorama superba. Continuind pe aceasta varianta din Vurpar, ajungeti in Geoagiu pe un traseu frumos si mai putin circulat.
Sper sa va fie de folos!

 
05 Martie 2013
sitan mihai

Este atat de reconfortant sa citesti asemenea articole despre lucruri atat de frumoase si valoroase incat uiti de vulgaritatea siturilor ce abunda cu aroganta ce o confera anonimatul.
Poate ar trebui sa facem o culegere de lucrari asupra tuturor zonelor cu asemena monumente din Transilvania si la asta cred ca ar contribui si comunitatea germana si cea maghiara unde sigur exista documentatie mai ampla. Este pacat ca acest tezaur din Transilvcnia se pierde l.lent dar sigur. Poate se va reusi o data sa determinam ca in loc sa-si faca parlamaentarii piscine si vilute cu bani europeni deturnati , sa se deschida o fintare europeana strict suprevegheata de societatea civila pentru bisericile fortificate din Ardeal.

 
31 Martie 2013
nemo

Domnule Sitan, nu pot sa nu fiu de acord cu dvs! Este nesimtire extrema din partea autoritatilor sa lase sa se degradeze in asa hal monumente istorice in tara asta in favoarea locurilor de fitze....

 
03 Iunie 2013
Showmaster

Pentru orice informatie privind drumurile, transportatori si despre cei ce va pot oferi ghidaj profesionist sau posibilitati de cazare in zona Geoagiu-Orastie-Deva-Hunedoara va stau la dispozitie oricand. Preferabil telefonic la nr. 0720809964, caci pe munte nu prea am acces la internet. Daca nu raspund, ori nu am semnal, ori sunt in catarare pe undeva, lasati un sms si revin cu un semn atunci cand pot vorbi!

Ai fost în Vintu de Jos?

Povestește-ne despre experiența ta și arată-ne poze cu locurile pe care le-ai vizitat.
Înscrie-te în comunitatea Turistik.
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.