Snowboarding

Snowboarding

Snowboarding

Snowboardingul este un sport inspirat din surfing si skateboarding, totodata impartind aspecte similare cu schiul. Acest sport a inceput in Statele Unite in anii 1960 si 70, iar in 1998 a devenit sport olimpic de iarna. Spre deosebire de schi, snowboarderii isi schimba greutatea de pe calcaie pe varfuri si nu de pe un picior pe altul, iar pentru a opri isi lasa greutatea pe calcaie.

Echipamentul de Snowboarding
Imbracamintea corespunzatoare este unul dintre cele mai importante elemente in snowboarding. Un corp calduros si uscat face diferenta intre o plimbare placuta cu placa si o zi proasta.

Stratul de baza

Hainele de langa corp trebuie sa fie din material sintetic. Evitati cu orice pret bumbacul; acesta se uda si pastreaza umezeala si frigul. Purtati pantaloni, bluze si sosete lungi. Materialul indicat este poliesterul. Nu luati doua perechi de sosete odata - pot crea discomfort.

Al doilea  strat

Rolul celui de-al doilea strat de haine este de a va feri de frig, deci cautati materiale cu proprietati termoizolante (polar). Daca afara este foarte frig aveti nevoie si de un al treilea strat de haine.

Al treilea strat

Aceste haine trebuie sa va vina bine peste primele doua straturi. Geaca si pantalonii de snowboard trebuie sa va protejeze de vant si umezeala si trebuie sa fie usoare.

Accesorii

Manusile si sapca sau casca va ofera un plus de comfort termic, plus protectie. Luati si manusi de rezerva, in caz ca primele se uda. Trageti mainecile gecii peste manusi si daca iarna este geroasa protejati-va si gatul si fata. Alte accesorii: balsam de buze, crema cu protectie solara, bandana pentru a sterge ochelarii.

Echipament:

- Placa de snowboard
- Bocanciii de snowboard (engl. boots)
- Legaturi (engl. bindings)
- Rucsac pentru echipament
- Ochelari pentru soare (engl. goggles)
- Casca
- Aparatori pentru incheieturi


Placa de snowboard
Stabiliti-va stilul de snowboard
Stilul are cea mai mare importanta in alegerea placii. Cea mai mare diferenta intre echipamente exista intre stilurile freeride si cele de intreceri. Echipamentul pentru intreceri sau alpin consta in bocanci duri, asemanatori cu claparii de schi, placi rigide si mai lungi si legaturi speciale. Daca sunteti incepatori, cel mai bun echipament este cel pentru freestyle / freeride, cu placi mai moi si mai flexibile, bocanci moi si legaturi strap-in sau step-in.

Inaltimea placii
Placile se masoara in centimetri si de obicei ultimele doua cifre le gasiti la coada denumirii placii - astfel o placa Burton Custom 56 va avea inaltimea de 156 cm.

Pentru incepatori si pentru stilul freeride se recomanda placi mai scurte, care pot fi manevrate mai usor - in picioare, placa trebuie sa vina intre clavicula si barbie. Snowboarderii freeride prefera in general o placa mai lunga, intre barbie si nas.

Pentru parcurgerea distantelor lungi pe versantii montani si pentru zapada afanata se recomanda o placa mai inalta, intre nas si cativa cm deasupra capului.

Latimea placii
Latimea placii trebuie sa fie cam cat lungimea talpii bocancilor. Daca este mai lata, va fi mai greu va aplecati pentru a vira, iar daca degetele sau calcaiele ies in afara placii va veti dezechilibra foarte usor.

Cat de rigida sa fie placa?
Rigiditatea placii influenteaza usurinta cu care virati. Placile de freestyle sunt in general mai flexibile decat cele freeride. Incepatorii ar trebui sa aleaga placile mai moi, care se adapteaza inaltimii si greutatii. Cei avansati prefera placile rigide pentru zapada batatorita si cele mai flexibile pentru zapada afanata.

Bocancii de snowboard
Cel mai bine este sa cumparati bocanci dintr-un magazin specializat si ideal ar fi ca vanzatorii sa fie snowboarderi care pot oferi si sfaturi. Incercati mai multe perechi, pentru a va face o idee asupra diferentelor dintre marci si tipuri de bocanci. Luati si sosetele pe care le veti purta pe partie, sa nu aveti surpriza acasa sa va stranga bocancii.

Fiecare miscare pe placa este dirijata de miscarea picioarelor. Tocmai din acest motiv bocancii trebuie sa fie ficsi, iar calcaiul sa nu se ridice de pe talpa bocancului. De obicei bocancii se largesc in cateva zile de utilizare, asa ca este indicat sa ii luati cu o jumatate de numar mai mici.

Snowboarderii cu experienta si cei mai corpolenti au in general nevoie de bocanci mai duri decat cei incepatori sau mai firavi. Bocancii tari raspund mai prompt la miscarea picioarelor, ofera mai mult sprijin pentru persoanele mai corpolente si sunt potriviti pentru stilurile mai rapide si mai agresive. Pentru a va da seama daca bocancul este rigid, tineti piciorul in aer si incercati sa dati din laba piciorului ca si cum ati apasa pe pedalele masinii. Bocancii prea rigizi nu vor permite aceasta miscare si va vor afecta si stilul de snowboard.

Legaturile de snowboard
Tipuri de legaturi
Acestea va tin legati de placa, asa ca aveti grija cum le alegeti. Legaturile pentru bocancii moi sunt de doua feluri - cele traditionale two-strap (sau strap-in) si rear-entry (cateodata numite si Flow, dupa marca ce le produce).

Cele mai folosite sunt cele strap-in, cu o legatura la glezna si una spre degete. Inaltimea la spate este ajustabila, iar discul din centru se roteste. Legaturile rear-entry sunt asemanatoare cu cele strap-in (two-strap), insa piciorul intra prin spate.

Pro si contra strap-in:
- Este tipul cel mai popular, ceea ce inseamna ca sunt si cele mai multe.
- Permite un control mai mare.
- Se ajusteaza usor.
- Se pot repara cu usurinta, componentele putand fi schimbate.
- Se fixeaza mai greu fata de cele rear-entry.
- Snowboarderii fara experienta trebuie sa stea jos pentru a le putea fixa.
- Cele doua legaturi pot crea doua puncte dureroase pe picior.

Pro si contra rear-entry:
- Se pun si se scot cu usurinta.
- Se pot fixa din pozitia in picioare.
- Presiunea este raspandita pe o zona mai mare, reducandu-se posibilitatea de durere.
- Modele mai putine fata de cele strap-in.
- Partile componente se gasesc mai greu.
- Legaturile se largesc si trebuiesc reajustate.

Legaturile step-in
Acest tip de legaturi a fost utilizat in trecut pentru freestyle si bocanci moi, insa lipsa cererii a dus la o scadere sau chiar lipsa productiei. Singurele sisteme step-in disponibile astazi sunt pentru bocanci duri asemanatori cu claparii si folositi in stilul alpin.

Comenzile sunt transferate de la picior spre placa prin staiful inalt si placa de la baza legaturilor. Cu cat acestea sunt mai rigide, cu atat raspunsul este mai prompt. Dezavantajul este oboseala rapida si durerile picioarelor. Din acest motiv incepatorii trebuie sa se fereasca de staifurile inalte din fibra de carbon si placile de baza din aluminiu.

Alegerea posturii de snowboarding
In primul rand trebuie sa alegeti ce picior va convine mai mult sa il aveti in fata - piciorul drept (engl. goofy style) sau cel stang (engl. regular style). De obicei este piciorul cu care va trageati pe derdelus atunci cand erati copii.

Latimea reprezinta distanta dintre centrele legaturilor si variaza in functie de inaltimea snowboarderului, desi poate varia si in functie de diverse stiluri de snowboarding. Latimea mai mica se preteaza la stilul alpin si la carving, iar latimea mai mare este pentru freestyle, deoarece afera o stabilitate mai mare la aterizare.

De cele mai multe ori puteti folosi si distanta dintre umeri, dar va puteti orienta si dupa urmatorul tabel:

Inaltime (m)        Latime (inch)
   < 1,54              17 - 18
 1,56 - 1,62          18 - 19
 1,65 - 1,72          19 - 20
 1,75 - 1,82          20 - 21
   > 1,82              22 - 23

Unghiul posturii se refera la unghiul montarii legaturilor fata de placa si este exprimat in grade - legaturile montate perpendicular pe placa se afla la 0°, iar aplecarea in fata / spate se reda prin + / -. Aplecarea in fata se foloseste in carving, pentru incepatori si pentru freeride. Unghiurile obisnuite sunt +20°/+6°. Aplecare spre spate este ideala pentru freestyle - +15°/-15° sau +18°/-6°.

Un alt lucru pe care trebuie sa il aveti in vedere este mijlocul placii si pozitionarea fata de acesta. Mijlocul placii se stabileste masurand placa de la un capat la altul pe lungime, apoi puteti decide daca sa va pozitionati exact in centru sau mai spre coada placii. In primul caz veti avea un control echidistant asupra placii (ideal pentru incepatori), iar al doilea caz va va permite intoarceri mai agresive si plutire mai buna pe zapada afanata.

Dupa fiecare modificare privind aspectele de mai sus incercati placa. Apoi aplicati putin lipici pe suruburile de la legaturi, pentru a nu se desprinde din cauza vibratiilor. Aveti grija sa nu va lipseasca o surubelnita si ruleta de masurat.

Snowboarding si telescaunul
Snowboarderii trebuie sa urce si sa coboare din telescaun cu un singur picior ancorat de placa, astfel incat este indicat inainte sa va obisnuiti sa manevrati placa cu un singur picior atasat. In timp ce alunecati pe zapada mentineti piciorul liber in mijlocul placii. Ca sa nu va alunece piciorul, exista dispozitive speciale (engl. stomp pad) de diverse forme si marimi care se pot lipi de placa.

Cat timp va aflati in telescaun nu sprijiniti placa de bocancul ramas liber. Placa are marginile ascutite si va poate taia sireturile de la bocanc.

Stiluri in snowboarding
Freeride sau All-mountain
Este cel mai obisnuit si mai accesibil stil si presupune alunecarea pe orice teren disponibil - gheata, zapada batatorita, zapada afanata. Poate include trucuri aeriene din freestyle sau intoarceri scurte din carving si alpin. Echipamentul este format din bocanci usori si placa mai lunga si mai rigida.

Dry Slope
Acestea sunt partii artificiale ce ofera o alternativa pe timpul verii. Echipamentul este de obicei mai putin pretentios, deoarece se uzeaza repede din cauza bazei de metal si a suprafetei de plastic.

Freestyle
Freestyle este deliciul snowboarderilor care folosesc diverse obstacole si partiile halfpipe si quarterpipe (santuri circulare ca un tub taiat in jumatate sau pe un sfert) pentru a executa diverse acrobatii. Echipamentul folosit este format din bocanci moi si o placa scurta si mai flexibila, ce poate fi manevrata usor. Piciorul din spate este inclinat spre spate, iar piciorul care conduce este inclinat spre fata - de exemplu -9°/+12°.

Freecarve
Acest stil este mai putin frecvent si este practicat pe zapada batatorita. Se aseamana cu stilul carving din schi si consta in intoarceti inguste dintr-o parte in alta. Echipamentul este format din bocanci duri asemanatori cu claparii si placa rigida si ingusta.

Competitii de snowboard
Acest stil include competitii la fel ca la schi - slalom, slalom urias, super slalom urias si cros de snowboard. Spre deosebire de schi, portile nu au doi stalpi ci au forma de triunghi. Diferenta intre slalom, slalom urias si super slalom urias consta in distanta dintre porti.

Snowboard cros imbina aspecte din slalom si freestyle. Mai multi competitori pornesc deodata, ceea ce duce la ciocniri spectaculoase. Multi participanti au numit acest eveniment "NASCAR pe zapada".

Trucuri in snowboarding
1080 - Este un truc in freestyle, in care sportivul se intoarce la 1.080 grade, adica trei rotatii complete spre fata sau spate. Se mai numeste zece.

360 - Sportivul se roteste la 360 grade, adica face o rotatie completa spre fata sau spate. Se mai numeste trei.

540 - Sportivul se roteste la 540 grade, adica o rotatie si jumatate spre fata sau spate. Se mai numeste cinci.

720 - Este un truc in freestyle, in care sportivul se intoarce la 720 grade, adica doua rotatii complete spre fata sau spate. Se mai numeste sapte.

900 - Este un truc in freestyle, in care sportivul se intoarce la 900 grade, adica trei rotatii complete si o jumatate spre fata sau spate. Se mai numeste noua.

Backside - Orice rotire facuta cu spatele spre exterior. Se mai numeste B/S.

The Crippler - Sportivul se roteste 180 grade in timp ce este cu capul in jos. Trucul se face exclusiv pe partii halfpipe, superpipe sau quarterpipe.

Frontside - Orice rotire facuta cu fata spre exterior. Se mai numeste F/S.

Nollie - Atunci cand sportivul foloseste varful placii ca resort pentru a sari de pe zapada in aer.

Ollie - Este un truc de baza in snowboard. Poate fi folosit ca baza pentru alte trucuri sau pentru saltarea placii de pe zapada. Se foloseste coada placii ca resort. In acelasi timp, sportivul isi schimba centrul greutatii spre coada placii si ridica varful placii. Placa este echilibrata in aer. Acest truc poarta numele inventatorului sau, Alan "Ollie" Gelfand, care a folosit miscarea in anii 1970 in skateboarding.

Protectie si siguranta
La fel ca alte sporturi de iarna snowboardingul impune un anumit grad de periculozitate. Echipamentul de protectie castiga popularitate si a devenit o necesitate in competitii. Partile corpului cele mai predispuse la accidentari sunt incheieturile si gleznele. In fiecare an au loc aproximativ 100.000 de astfel de accidente.

Alt pericol il reprezinta avalansele. Daca va aventurati in spatii "virgine" cel mai bine este sa va documentati cu privire la avalanse pentru a nu produce una si pentru a sti cum sa reactionati in caz de avalansa.

Echipamentul de protectie poate fi format din armura pentru incheieturi, genunchiere si casca. Exista si cateva reguli pe care este bine sa le urmati pe partie:


- Atunci cand alunecati la vale lasati schiorii si snowboarderii din fata sa treaca. Ii puteti vedea, insa ei nu va vad.
- Daca va opriti, stationati la marginea partiei.
- Nu mergeti singuri pe partie.
- Respectati toate regulile afisate si evitati partiile inchise.




Album foto

Legaturi step-in Legaturi step-in Legaturi strap-in Legaturi strap-in Ochelari si Casca de Snowboard Snowboarding-telescaun Snowboarding-half pipe Partie halfpipe Partie halfpipe Partie quarterpipe Partie quarterpipe Partie superpipe Partie superpipe Legaturi rear-entry si bocanci Legaturi rear-entry (Flow) Snowboarding Snowboarding Snowboarding Snowboarding Snowboarding Snowboarding Snowboarding Snowboarding Snowboarding Snowboarding Dry Slope Bocanci de Snowboarding Bocanci de Snowboarding Aparatoare pentru incheietura
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.