Moscova

Kremlin - Moscova

2 voturi
Autor: balauru, 30 Septembrie 2011
Vizualizări: 3012
Este un complex fortificat care include palatele Kremlinului şi catedralele Kremlinului, care domină Piaţa Roşie din Moscova. Complexul serveşte ca reşedinţă oficială şi ca principal loc de muncă al preşedintelui Federaţiei Ruse.
Locul a fost populat încă din al doilea mileniu înante de Hristos. Originile sunt o structură fortificată Viatici pe Dealul Borroviţki unde râul Neglinnaia se revarsă în râul Moscova. Slavii au ocupat în secolul al XI-lea partea de sud-vest a dealului, fapt atestat de urmele ce datează din 1090 descoperite de arheologii sovietici. Până in secolul al XIV-lea locul era denumit grad (sau gorod "oraş") al Moscovei. Oraşul Kremlin a fost descoperit în 1331 şi etimologia sa este disputată. Grad-ul a fost extins semnificativ de prinţul Dolgoruki în 1156, distrus de mongoli în 1237 şi refăcut din temelii in 1339.
Prima piatră de temelie a Kremlinului a fost pusă în numele lui Ivan Kalita la sfârşitul anilor 1320 -1330, după ce Petru, mitropolitul Rusiei a fost forţat să-şi mute scaunul de la Kiev la Moscova. Noul sediu al mitropoliei avea nevoie de biserici. Printre bisericile construite se numără Catedrala Adormirii (1327), cu Capela Sf. Petru (1329), Biserica Sf. Ioan Climacus (1329), Biserica Mănâstirii Tranfigurării Mântuitorului (1330) şi Catedrala Arhanghelului (1333). Dintre aceste biserici, doar Catedrala Mântuitorului, reconstruită, a rămas până în secolul al XX-lea: a fost demolată în 1933 din ordinul lui Stalin.
Reconstrucţia Kremlinului a fost iniţiativa marelui prinţ Ivan al III-lea, care a invitat din Italia renascentistă un numar de arhitecţi versaţi, între care Pietro Antonio Solari şi Marco Ruffo. În timpul domniei lui Ivan al III-lea au fost construite cele trei catedrale ale Kremlinului. Zidurile Kremlinului au fost construite între anii 1485 şi 1495.
După terminarea noilor ziduri ale Kremlinului şi a bisericilor, prinţul a decretat ca nici o structură să nu fie construită în vecinătatea imediată a citadelei. Kremlinul era separat de oraşul comercial (Kitai-gorod) de un şant cu fortificaţii de 30 metri lăţime, peste care a fost construită Catedrala Faţetei în timpul lui Ivan cel Groaznic. Acelaşi ţar a renovat câteva din palatele bunicului său, a adăugat un palat nou şi o catedrală nouă pentru fiii lui şi a pus temelia Bisericii Sf. Treimi din incinta Kremlinului.
În perioada crizei dinastice ruseşti, Kremlinul a stat timp de doi ani sub ocupaţie lituaniano-polonă (21 Septembrie 1610 - 26 Octombrie 1612) şi a fost eliberat de o oaste de voluntari condusă de Kuzma Minin şi Dmitri Pojarski. Această forţă a susţinut alegerea lui Mihail Romanov ca nou ţar al Rusiei. În timpul domniei fiului sau, Alexei, au fost construite Catedrala Mântuitorului, Poarta armurilor, Palatul Terem, Parcul de amuzament şi Palatul patriarhului Nifon. Dupa moartea lui Alexei, Kremlinul a fost martorul revoltei din Moscova din 1682, după care ţarul Petru, abia a scăpat, a detestat Kremlinul. După trei decenii a abandonat reşedinţa ţarilor, hotărând ca noua capitală să fie la Sankt Petersburg.
Deşi încă folosit pentru încoronări, Kremlinul a fost abandonat şi neglijat până în 1773, când Ecaterina cea Mare l-a angajat pe Vasili Bajenov pentru a-i construi o nouă reşedinţă. Arhitectura lui Bajenov era neoclasică, bombastică, la scară eroică, şi a necesitat demolarea unor biserici şi palate, precum şi a unei părţi din zidul Kremlinului. După încheierea fazei pregătitoare, lucrările de construcţie au fost amânate din cauza lipsei de fonduri. Câţiva ani mai târziu, arhitectul Matvei Kazakov a condus reconstrucţia secţiunilor demolate din zid şi a unor părţi ale Mănăstirii Ciudov şi a construit spaţiosul şi luxosul birou al Senatului, care a devenit sediul principal al preşedinţilor Rusiei.
În timpul invaziei lui Napoleon, armata franceză a ţinut Kremlinul sub ocupaţie între 2 Septembrie şi 11 Octombrie 1812. Când a ajuns în Rusia, Rusia a ordonat distrugerea Kremlinului. Clădirea Arsenalului şi alte câteva porţiuni din zid au fost distruse de explozii, iar focul a avariat Palatul Faţetei şi câteva biserici. Exploziile au continuat încă trei zile. Din fericire, ploaia a deteriorat explozibilul şi astfel distrugerile au fost de amploare redusă. Lucrările de restaurare au durat trei ani (1816 - 1819) şi au fost coordonate de Osip Bove. În timpul domniei lui Alexandru I, câteva construcţii vechi au fost renovate în stil neogotic.
Guvernul sovietic s-a mutat la 12 martie 1918 de la Petrograd (cum se numea atunci St. Petersburg) la Moscova. Lenin a ales drept reşedinţă clădirea Senatului din Kremlin, iar camera sa continuă să fie menţinută în stare muzeală. şi Stalin a avut în clădire camere pentru uz personal. şoimii argintii de pe turnuri au fost inlocuiţi cu steaua roşie, în timp ce zidul din apropierea mausoleului lui Lenin a fost transformat în zidul necropolei Kremlinului.
Mănăstirea Ciudov şi Mănăstirea Înălţării Domnului, cu minunatele catedrale ale secolul al XVI-lea au fost dezafectate pentru a face loc şcolii Militare şi Palatului Congresului. Palatul Micului Nicolae şi Catedrala Mântuitorului au fost demolate. Accesul publicului în reşedinţa guvernului sovietic a fost barat până în 1955. Muzeele Kremlinului a fost înfiinţate în 1961, iar complexul a fost printre primele părţi de patrimoniu sovietic incluse în patrimoniul mondial (1990).
Directoarea Muzeelor Kremlin-ului, Elena Gagarina (fiica lui Iuri Gagarin) coordonează lucrări de restaurare de mare amploare, între care la interioarele originale ale Marelui Palat Kremlin, distruse în timpul regimului lui Stalin, însă, din cauza mijloacelor precare de finanţare, progresul este lent.
Triunghiul neregulat al zidurilor Kremlinului cuprinde o suprafaţă de 27,5 hectare, iar piaţa catedralelor ocupă poziţia centrală a Kremlinului. Este înconjurată de şase clădiri, dintre care trei catedrale. Catedrala Adormirii este cea mai veche, terminată în 1479, fiind cea mai mare catedrală din acele timpuri şi totodată biserica de încoronare a ţarilor Rusiei. Construcţia cu faţadă masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite a fost proiectată de Fioravanti. Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite, a fost terminată în 1489. Catedrala Arhanghelului Mihail (1508) se află în partea de sud-est al pieţei şi este necropola a peste cincizeci de membri ai familiilor imperiale ruseşti. O altă construcţie importantă este Turnul cu clopot al lui Ivan cel Mare, aflat în partea de nord-est al pieţei. Are 81 de metri înălţime şi se spune că marchează centrul Moscovei. Cele 21 de clopote sunau alarma în caz de primejdie.
Cea mai veche construcţie civilă este Palatul Faţetelor (1491), unde se află tronurile imperiale, şi a fost ctitorită de Ivan cel Groaznic. Următoarea clădire ca vechime este casa familiei ţariste, palatul Terem. Primul palat Terem a fost construit de Ivan al III-lea al Rusiei, dar cea mai mare parte a construcţiei de astăzi a fost finalizată ulterior, în secolul al XVII-lea. Primele două palate sunt unite de Marele Palat al Kremlinului. Acesta a fost inaugurat de Nicolae I în 1838. A fost cea mai mare construcţie din Kremlin şi a costat 11 milioane de ruble. Are săli de recepţie, trepte monumentale de culoare roşie şi apartamente private.
Partea de nord a Kremlinului este ocupată de Arsenal. Primul Arsenal a fost construit de Petru cel Mare în 1701. Arsenalul existent în prezent a fost construit în 1817, după ce trupele lui Napoleon au distrus vechea clădire în timpul invaziei franceze din 1812.
Zona de nord-vest a Kremlinului este ocupată de clădirea Armureriei. A fost construită în 1851 şi în prezent este muzeu.
Numele Kremlin a devenit o metonimie folosită pentru a denumi conducerea de partid şi stat a Uniunii Sovietice, regimul sovietic (1922 - 1991), fiind subînţeleşi membrii săi de frunte: secretarul general al PCUS, prim-ministrul, preşedintele, miniştrii şi comisarii poporului. Mai este folosit, dar nu tot atât de intens ca în epoca regimului sovietic, pentru a desemna guvernul Federaţiei Ruse.

Sursa : Wikipedia

52 imagini in total la aceasta impresie


 

Comentarii (0)

Ai fost în Moscova?

Povestește-ne despre experiența ta și arată-ne poze cu locurile pe care le-ai vizitat.
Înscrie-te în comunitatea Turistik.
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.