
A fost deschis in 1962 comemorând 150 de ani de la faimoasa bătălie de la Borodino din 1862 dintre trupele lui Napoleon si armata rusă condusă de generalul Kutuzov. Statuia ecvestra a acestuia poate fi văzută in parcul exterior aferent muzeului. Aceasta bătălie a însemnat începutul sfârşitului imperiului lui Napoleon.
Muzeul adăposteşte o imensă pictura circulara de 100 m lungime si 15 m înălţime semnata de pictorul Franz Roubaud. Aceasta înfăţişează scene din timpul bătăliei in care evident este accentuata vitejia luptătorilor ruşi.
Interesant la modul de expunere a acestei opere este faptul ca ea se prezintă ca o prelungire a unor scene reale ce conţine diverse obiecte, arme, resturi incendiate şi fumegânde, aşezate pe jos in fata tabloului, creând senzaţia destul de reala de continuitate. Nu ştiu în ce măsură m-am făcut înţeles dar probabil ca pozele si clipul video ataşat vor lamurii mai bine ce am vrut sa spun.
In muzeu mai pot fi văzute o serie de arme, uniforme, portrete, busturi ale unor eroi ai bătăliei.
Despre batalia Borodino redau mai jos un pasaj preluat de pe Wikipedia:
Când Napoleon a invadat Rusia în 1812, Michael Andreas Barclay de Tolly (ministrul rus de război din acea perioadă) a ales tactica pământului pârjolit şi a ordonat retragerea strategică. Această tactică a fost rău primită de corpul ofiţeresc şi de trupă, în frunte cu prinţul Piotr Bagration. Din acest motiv, Kutuzov a fost numit comandant suprem pe 17 august, finnd întâmpinat cu entuziasm de subordonaţi.
După două săptămâni, Kutuzov a hotărât să dea bătălia hotărâtoare în apropierea Moscovei. Cele două armate, care însumau efective de aproximativ 250.000 de soldaţi, s-au ciocnit la Borodino pe 7 septembrie 1812, în ceea ce a fost considerată cea mai mare bătălie terestră de până atunci. Rezultatele bătăliei au fost neconcludente, iar pierderile au fost uriaşe: aproximativ un sfert dintre francezi şi o jumate dintre ruşi fiind ucişi sau răniţi pe câmpul de luptă. În timpul unei conferinţe rămâse celebre din satul Fili, Kutuzov a hotărât să reia strategia lui de Tolly.
Preţul pentru reluarea tacticii "pământului pârjolit" a fost pierderea Moscovei, a cărei populaţie a fost evacuată. După o retragere spre Kaluga şi refacerea efectivelor şi stocurilor de arme şi muniţie, Kutuzov a obţinut o primă victorie în bătălia de la Maloiarovlaveţ, silindu-l pe Napoleon să bată în retragere. Comportamentul foarte prudent al lui Kutuzov a atras numeroase critici, dar până la urmă s-a dovedit că, prin acţiunile sale, Rusia a obţinut o mare victorie, numai o mică fracţiune din Marea Armată invadatoare reuşind să mai scape de distrugere.