Hateg

Manastirea Prislop este o manastire din Romania situata in apropierea satului Silvasu de Sus din judetul Hunedoara. De aproape sapte secole, ea reprezinta unul din cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania. Nu se cunosc inceputurile manastirii. Deoarece era amplasata pe pamanturi care tinusera de nobilii romani din Ciula, se poate presupune ca ei au fost ctitorii laici ai locasului.
Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihastrie din secolele XIII-XIV. Exista o singura marturie care este consemnata despre prezenta lui Nicodim de la Tismana, in Ungaria medievala. Ea este insemnarea de pe Evangheliarul sau: "Aceasta Sfanta Evanghelie a scris-o popa Nicodim in Tara Ungureasca in 6913 (1404-1405)". Lui Nicodim traditia i-a pus in seama un lung sir de alte manastiri care au fost intemeiate ulterior. In adevar, nici cea mai mica relatie nu se poate face intre Prislop si Nicodim de la Tismana. Pe la jumatatea secolului XVI, Manastirea Prislop ajungand aproape in ruina, in anul 1564 a fost zidita "din temelie" de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Tara Romaneasca. Este posibil ca vechiul lacas, despre al carui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, sa fi existat undeva in padure, in vecinatatea cladirilor actuale. Zamfira a actionat sigur la o manastire preexistenta, pentru ca ea, ca femeie, nu avea drept la ctitorire de manastire de barbati. Ingrijorata de salvarea sufletului ei, dupa a patra casatorie cu nobili transilvani care nu erau de religie ortodoxa, ea a inzestrat lacasul cu odoare scumpe si moaste. Dintre ele, pe cat se pare, doar o icoana a ajuns pana astazi. Piatra funerara a Zamfirei, sfaramata in mai multe bucati, se gaseste la Prislop. Ea continea inscriptii latine si chirilice. Doi egumeni, Ioan si Teofil, sunt pomeniti in documente. Nu se cunoaste absolut nimic despre rolul lor in administrarea manastirii. Probabil ca in secolul al XVII-lea a fost intemeiata la Prislop scoala de invatatura bisericeasca pentru tinerii care urmau sa devina preoti la sate. In anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Balgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine in 1615 episcop la Vad.
Aici in secolul XVII vietuieste Sfantul Ioan de la Prislop. In secolul al XVIII-lea a fost manastire greco-catolica. A primit un ultim vesmant de fresca sub semnatura lui Simion din Pitesti. Din acesta se conserva doar cateva fragmente. A fost adanc implicata in framantarile religioase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici si ortodocsi. In secolul al XIX-lea era aproape pustie si administrata de preoti de mir. Curand dupa ce a fost trecuta la ortodocsi (1948), a fost desfiintata si alocata pentru destinatii laice. S-a refacut ca lacas manastiresc dupa anul 1975, cu o comunitate de calugarite. In 1948 staretul manastirii devine Parintele Arsenie Boca, iar dupa ce salasul s-a transformat in manastire de maici, a ramas ca duhovnic, pana in 1959, cand comunistii au risipit obstea si parintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliu fortat la Bucuresti. Din 1976, Prislopul este manastire de maici. In 1991 a fost infiintat in incinta manastirii Seminarul Teologic Monahal Sfanta Ecaterina, cu o durata de scolarizare de cinci ani. In prima jumatate a secolului XVII s-a nevoit in jurul Manastirii Prislop un sihastru sfant, anume Ioan, de loc din satul vecin Silvasul de Sus. Acest cuvios, luand din tinerete jugul lui Hristos si dorind sa urmeze nevointei Sfantului Nicodim de la Tismana, s-a facut calugar in Manastirea Prislop. Apoi, sapandu-si pestera intr-o stanca sub munte, asemenea altor sihastri, s-a nevoit acolo singur pana la moarte cu grele si nestiute osteneli. Cuviosul Ioan Sihastrul, bineplacand lui Dumnezeu si umplandu-se de darul Duhului Sfant, s-a savarsit in acea pestera in ultimele decenii ale secolului XVII, proslavindu-se dupa moarte ca facator de minuni. Moastele Sfantului Ioan de la Prislop au fost duse la o manastire din Tara Romaneasca, probabil la Tismana.
Acestea sunt informatiile care se regasesc aproximativ la fel in majoritatea descrierilor despre acest locas de rugaciune (indiferent de limba si editura sau autorii textelor respective) aproape in acelasi fel, deci, probabil sunt adevaratele informati

41 imagini in total la aceasta impresie