Monumentul triumfal
La nord de localitatea Adamclisi, intr-o zona de coline impadurite, se afla "Monumentul triumfal" adica resturile aflate inca in picioare din vestitul Tropaeum Traiani. Tot aici se afla si resturi din mauzoleul roman si altarul antic care impreuna cu metopele, trofeul si frizele cu creneluri provenite de la monumental comemorativ, sunt amenajate muzeistic.
Construit in cinstea imparatului Traian, in anii 106-109, ca omagiu pentru infringerea coalitiei formata din geto-daci, buri si sarmati, in urma luptelor purtate de romani cu acestia in anul 102, monumental comemorativ Tropaeum Traiani este un autentic izvor de informatii despre evenimentele din istoria veche a poporului roman.
Monumentul triumfal avea o inaltime de 39 m, o forma circulara cu un diametru de 38 m, fiind alcatuit dintr-un nucleu cilindric de dimensiuni apreciabile (12,6 m inaltime; 31 m diametru), construit din zidarie bruta, inconjurat la baza de o platforma circulara cu 7 trepte de piatra; nucleul era imbracat in blocuri de piatra care se continuau cu un rind de metope in numar de 54 (din care pana astazi s-au pastrat numai 49), sculptate in basorelief cu scene din timpul luptelor cu geto-dacii.
Deasupra metopelor se afla o friza cu 26 de creneluri (din care s-au pastrat numai 23) sculptate si ele in basorelief si alcatuind coronamentul nucleului circular.
Deasupra nucleului se inalta un acoperis tronconic imbracta in solzi de piatra,precum si un soclu hexagonal inalt de 6 m,care sustinea "trofeul" propriu-zis, adica un trunchi imbracat in armura clasica, cu armele de lupta, avand la picioare arme si prizonieri sculptati tot in piatra. Pe una din fetele soclului hexagonal a fost descifrata o inscriptie din care rezulta ca monumental are inchinat "Zeului Marte, razbunatorul" de catre "Nerva Traian August, imparat si cezar, invingatorul germanilor si dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oara tribun, pentru a VI-a oara imparat, pentru a V-a oara consul, parintele patriei."
In apropierea monumentului comemorativ se afla Mauzoleul ridicat in memoria unui ofiter superior roman; mauzoleul a fost descoperit de Grig.Tocilescu in anul 1897 in interiorul unui "gorgan" de pamant.
La mica distanta spre est se gaseste si Altarul, ridicat din ordinul imparatului Traian in amintirea ostasilor cazuti in batalie; cercetat tot de Grig.Tocilescu, altarul are o forma rectangulara. Lungi coloane de nume de ostasi romani, sapate in piatra, ne ofera pretioase indicatii asupra imenselor jertfe pe care au fost obligati sa le faca trupele trimise pentru a-i invinge definitiv pe bastinasii geto-daci.
Considerata drept cea mai mare asezare civila romana de pe teritoriul Dobrogei si construita in acelasi timp cu Monumentul comemorativ, cetatea era locuita de familiile veteranilor care au participat la razboaiele dacice ale lui Traian si au fost colonizati aici. Orasul ajunsese la rangul de "municipium" pe vremea imparatului Septimiu Sever (193-211) dar fiind distrus de goti a trebuit sa fie reconstruit din temelii asa cum arata o inscriptie din anul 316, prin grija imparatului Constantin cel Mare.
Cu acest prilej orasul a fost inzestrat cu noi ziduri de aparare masive,dar neputind rezista totusi atacurilor distrugatoare ale avarilor (anul 587), el a fost definitiv parasit si a disparut de pe scena istoriei, dupa o existenta de peste cinci secole.