Manastirea Agafton
Pe drumul care leaga Botosaniul de Suceava, la 8 kilometri de Botosani, se afla manastirea Agafton, cladire veche de aproape trei secole.
Infiintata la 1728 de catre ieromonahul Agafton si cunoscuta multa vreme sub denumirea de Schitul Agafton, la inceput, manastirea a avut ca vietuitori calugari.
Cam pe la anul 1814, a fost transformata in schit de calugarite. Bisericuta de lemn a sihastrului Agafton, de la 1740 e construita din lemne groase de stejar.
A fost restaurata dupa un incediu ce-a mistuit-o in anul 1921. In 1838 incep lucrarile la noua bisericuta, din piatra, care poarta hramul "Pogorarea Duhului Sfant" (finalizate in 1844). Importanta acestui asezamant este amplificata de faptul ca aici au vietuit Olimpiada si Sofia, surorile mamei lui Mihai Eminescu, Raluca Eminovici.
Manastirea mai este importanta si prin faptul ca aici s-au calugarit matusile lui Mihai Eminescu, Fevronia si Olimpiada.
Maica Olimpiada a fost chiar stareta aici. In 1740, Manastirea Agafton devine o manastire de calugarite. Manastirea Agafton cuprinde biserica de Zid pogorarea sf duh, biserica de lemn sf arhangheli, turnul clopotnitei, chilii, fantani, anexe gospodaresti, denumirea Agafton provine de la pustnicul Agafton care traia in padure.