Buzau

Rugaciunea este un monument funerar, executat la comanda de Brancusi la Paris in atelierul sau din Montparnasse. Initial a concepuse un ansamblu, sub forma unei platforme cu trei trepte pe care, o femeie acoperita cu un voal, plange incovoiata de durere.

Avea in minte monumentele funerare pe care le vazuse recent prin cimintirele Parisului. Dar, femeia care plange i s-a parut mai mult ca s-ar zgribuli de frig si la scurt timp se revolta impotriva conventionalismului acesteia si distruge macheta (care se pastreaza intr-o fotografie). Va reface lucrarea in alt spirit, chiar cu riscul de a nu respecta exact clauzele contractului.

De aceasta data, femeia ingenunhiata nu mai plange, ci doar se roaga cu un aer de smerenie.

Lucrarea, este in primul rand o creatie de stare. Asezat in fata ei, esti pus fata-n fata cu o metafora a smereniei si puritatii. Misterul care invaluie aceasta lucrare este dat in egala masura de atitudinea calma si ganditoare pe care o transmite, cat si de amputatea voita a bratului. Pe langa echilibrul pe care scluptorul a vrut sa-l obtina prin aceasta amputare – pe care a reusit sa-l creeze – lipsa manii justifica intr-un fel rolul initial de monument funerar.