Biserica Radu Voda
Manastirea Radu Voda (hramul Sfanta Treime) a fost ctitorita in 1568, de catre Alexandru Mircea, fiul lui Mircea Ciobanu si stranepotul al lui Vlad Tepes. Mai tarziu, fiul acestuia Alexandru Mircea Voievod II, continua munca tatalui sau si construieste complexul de chilii din jurul manastirii precum si o cladire pentru gazduirea oaspetilor.
Cel care da o importanta deosebita manastirii Radu Voda este Mihnea Turcitul care continua munca de inzestrare si infrumusetare a manastirii. In aceasta perioada la manastire este infiintata prima biblioteca din Bucuresti.
In 1595 Manastirea Radu Voda cade prada razboiului cu turcii. Dupa ce este folosita ca si cartier general, a fost incendiata de trupele lui Sinan Pasa in retragerea lor din calea trupelor lui Mihai Viteazul. Radu Voda Mihnea reface edificiul in timpul domniei sale insa cutremurele din 1860 si din 1878 produc pagube insemnate fiind necesare noi lucrari de refacere. In aceasta perioada se repicteaza biserica de catre Constantin Lecca (al carui ucenic a fost Theodor Aman). O alta serie de picturi din manastire sunt executate de catre Gheorghe Tattarescu.
In 1875 Titu Maiorescu, pe atunci ministru al cultelor hotareste dramarea cladirilor vechi de la Radu Voda fiind pastrate doar biserica, turnul clopotnita si chiliile. Dupa instaurearea regimului comunist manastirea este desfiintata, fiind reactivata in 1998 de catre Patriarhul Teoctist.
Este unul dintre edificiile religioase importante ale capitalei aici functionand in perioada 1839-1847, Seminarul Mitropoliei iar mai tarziu o scurta perioada Liceul Francez. De asemenea manastirea a gazduit o serie de oaspeti importanti precum Patriarhul Macarie al Antiohiei, Patriarul Dionisie al Constantinopolului si Patriarul Gherasim al Alexandriei.
In Manastirea Radu Voda sunt pastrate moastele ocrotitorului ei Sfantul Nectarie Taumaturgul din insula Eghina.