Satu Mare

Judetul Satu Mare este situat in partea de Nord-Vest a tarii in bazinul inferior al Somesului. Este delimitat la nord de frontiera Romaniei cu Ungaria, la vest de frontiera cu Ungaria, la sud se invecineaza cu judetul Bihor, la sud-est cu judetul Salaj, iar la est cu judetul Maramures.

Fiind un oras de granita, are deschideri prin cai de comunicatie rutiera cu Ungaria pe la vama Petea, si feroviara cu Ucraina, pe la vama Halmeu.Legaturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecand spre Baia Mare si Sighet (prin Ţara Oasului), precum si de cea dinspre Zalau. O alta poarta de intrare si iesire nu numai interna dar si internationala, este cea creata de linia aeriana Bucuresti — Satu Mare si de liniile aeriene cu functionare temporara dinspre nordul Europei.

Cele mai vechi dovezi ale existentei oamenilor pe aceste meleaguri dateza din epoca pietrei si a bronzului. Acestea continua cu dovezi privind existenta comunitatilor geto-dacice dupa cucerirea romana. Mai tarziu, aceste teritorii au constituit o parte din voievodatul condus de Menumorut, una dintre cetatile de aparare din secolul al X-lea fiind la Satu Mare (Castrum Zotmar), dupa cum mentioneaza cronica lui Anonimus.

In jurul vetrei orasului - Villa Zotmar - s-au asezat mai intai colonistii teutoni, in 1006, apoi colonistii germani stabiliti dincolo de somes in orasul mintiu.
     
Turnul castelului din Ardud  Dupa 1543 cetatea intra in posesia familiei Bathory si este fortificata dupa schimbarea in prealabil, a albiei Somesului, ramanand intr-o insula legata de principalele drumuri prin trei poduri.
A fost asediata in doua randuri de turci (1562), apoi de habsburgi. In cele din urma armatele transilvanene, parasind-o, o incendiaza. Reconstruita din insarcinarea generalului austriac Lazar Schwendi, dupa sistemul fortificatiilor italine (pentagon cu cinci bastioane), cetatea se uneste cu Mintiu, spre jumatatea secolului al XVII-lea. Actul ce consfintea aceasta unire a fost diploma emisa de Carol al VI-lea la 2 ianuarie 1721; se conferea de asemenea orasului Satu Mare statutul de oras liber regal. Noul oras liber va deveni de acum un puternic centru al breslelor mestesugaresti.
       
Secolul al XVIII-lea marcheaza inceputul procesului de urbanizare a orasului (primaria veche, hanul, o cazarma, biserica greco-catolica, biserica reformata), proces ce va lua amploare in secolul al XIX-lea (infiintarea in 1823 a comisiei de sistematizare a orasului, pavarea orasului cu noi obiective industriale- moara cu aburi, fabrica de caramida, Fabrica "Neuschloss" de prelucraera lemnului, fabrica de cherestea, fabrica "Princz", fabrica "Unio". Satu Mare ajunge un important nod de cale ferata; au fost construite acum tronsoane importante care au unit orasul Carei (1871), Sighetu Marmatiei(1872), Baia Mare(1894), Ardud, Bixad(dupa 1900)

Prosperitatea socio-economica a regiunii a avut de suferit de pe urma perioadei framantate a dictaturii fasciste , a celui de-al Doilea Razboi Mondial si a regimului comunist. Marile intreprinderi

Dupa 1989 judetul trece printr-un lung si anevoios proces de revenire la o economie de piata stabila.