Manastirea Sinaia
Manastirea Sinaia, numita si "Catedrala Carpatilor", este situata intr-un cadru natural feeric. Dateaza din secolul al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului, fiind prima constructie pe acest teritoriu.
Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care impreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungand cu aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat in Manastirea "Sfanta Ecaterina". Impresionat de cea ce a vazut, s-a hotarat ca la intoarcerea in Tara Romaneasca, sa construiasca in muntii romanesti si sa inchine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai.
La inceput manastirea a fost construita sa adaposteasca doisprezece calugari (dupa modelul Mantuitorului Iisus Hristos care si-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numarul a crescut fiind necesara construirea unei alte bisericii mai mare si a unor chilii suplimentare. Noile constructii (ceea ce se numeste astazi "curtea noua"), au realizate intre anii 1842-1846, prin grija staretului Ioasaf si Paisie.
Datorita pozitiei sale strategice, Manastirea Sinaia va cunoaste numeroase invazii turcesti si austriece, care vor distruge partial manastirea.
Dar pelerinul care ajunge la Manastirea Sinaia, nu gaseste aici doar trei sute de ani de istorie ci un adevarat muzeu de arta si de spiritualitate romaneasca.
Vechea biserica este construita in stilul bracovenesc, arhitectura caracteristica Tarii Romanesti, stil ce poarta numele Domnitorului Constantin Brancoveanu (martirizat, la Constantinopol, de turci in 1714).
Acest stil, de influenta baroca, are drept caracteristici coloanele sculptate in piatra si ornate cu motive florale si vegetale (floare de crin, frunza de stejar, etc.).
In general bisericile ortodoxe sunt formate din: pronaus, naus si altar, iar stilul bracovenesc adauga acestora trei pe cea de a patra sub forma unei camere deschise sustinuta de coloane, "pridvorul".
De remarcat ca pictorul Parvu Mutu Zugravul, in maiestria lui a reusit sa transmita cu multa fidelitate mesajul fondatorului, acela al "milei crestine" (in aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mana intinsa).