Sinaia

Sinaia una dintre cele mai frumoase statiuni montane din Romania se prezinta vizitatorului, cu un bogat trecut cultural si social. Fosta resedinta  a regilor, si purtand un nume sfant, cel al Muntelui Sinai, ce a fost dat pentru prima data manastiri omonime de catre Spatarul Mihail Cantacuzino (sec XVII), Sinaia imbina neintrecut frumusetea naturii cu cea a artei arhitecturale.

Sinaia ofera locuri de cazare in hoteluri, vile, case private, hanuri si popasuri turistice, cabane. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o partie de bob (1500 m lungime, 13 curbe si 132 m diferenta de altitudine), multe partii de schi cu grade diferite de dificultate, partii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi. Pentru inotatori si iubitorii de sauna exista bazine la hotelurile Montana si Sinaia.

Sinaia este recomandata in tratamentul unei game largi de afectiuni: neurologice, cardiovasculare, respiratorii, digestive si hepato-biliare, renale, endocrine, pentru covalescenta si anemii.

Presiunea atmosferica scazuta - 670 mm coloana de mercur, atmosfera puternic ionizata, cu un aer curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, numeroasele izvoare cu ape minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, constituie principalii factori de cura.

Date istorice:
Sinaia, devenita Perla a Carpatilor a fost infiintata de aproape 3 secole. Pana la sfarsitul veacului al XVII-lea codruri intinsi de fag si cetini acopereau toata valea superioara a Prahovei si erau strabatuti de o poteca prin care se facea legatura intre Tara Romaneasca si Transilvania. Pe ea umblau mocanii cu oile in peregrinarile lor transhumante, precum si negustorii cu marfurile incarcate pe cai. Tot pe aceasta poteca talharii atacau deseori pe trecatori si tot pe aici protejati de ascunzatorile codrilor in nenumarate randuri se refugiau dincolo de munti boierii persecutati de fanarioti sau chiar voievozi plecati in prebegie.

In 1695 spatarul Mihai Cantacuzino ridica Manastirea Sinaia si chiliile din jur, cu aspect de cetatuie. Pentru apararea ei de talhari, in 1701 Constantin Brancoveanu atribuie manastirii 40 de puscasi pe care ii scuteste de dari, iar Mihai Sutu, in 1782, scuteste de dari cele 24 de familii ale paznicilor din Catunul Izvor. Asadar, Catunul Izvor, infiripat pe tapsanul de la varsarea Izvorului Dorului in Prahova, a constituit nucleul initial al localitatii Sinaia. Un alt nucleu a fost Catunul Furnica, consemnat si el in documentele vremii.

Pana in anul 1864 Sinaia facea parte din comuna Podu Negoiului, care cuprindea toate satele din valea superioara a Prahovei cu resedinta la Podu Neagului, pana in 1833 cand aceasta s-a mutat la Busteni. In scurt timp, Sinaia devine autonoma, iar 1880 avea sa fie declarata oras, ca cea mai insemnata din zona de munte a Vaii Prahove. Ea este desemnata ca resedinta a plaiului Peles din judetul Prahova si are judecatorie de ocol, ocol silvic si o unitate militara de dorobanti.

Ideea construirii aici a unui castel dateaza din 1873. Carol I a ales acest loc pentru ridicarea viitoarei resedinte regale de vara. In toamna anului 1873 au inceput pregatirile. Planurile au fost intocmite de arhitectul vienez W. Doderer, dar numai dupa doi ani abia, lucrarile au permis punerea pietrei fundamentale a constructiei. Revizuindu-si planurile si cerand suplimentarea sumelor initiale, arhitectului Doderer i s-a reziliat contractul; tanarul sau ajutor arhitectul I. Schultz, a fost insarcinat cu continuarea constructiei.

Intre 1877-1878 lucrarile au fost intrerupte, reluandu-se abia in 1879. Inaugurarea a avut loc la 7 octombrie 1888, dar amenajarile si largirea spatiilor de constructie au continuat pana in 1914.

Castelul de azi seamana foarte putin cu cel proiectat in 1873, caci incepand din 1896, constructia a fost radical refacuta, sub directa coordonare a arhitectului ceh Karel Liman. Planul parcului a fost proiectat de arhitectul Knechtel, fostul gradinar sef al imparatului Maximilian al Mexicului.